1 B elshazzar the king made a great feast for a thousand of his lords, and drank wine in the presence of the thousand.

Împăratul Belşaţar a dat un ospăţ mare celor o mie de nobili ai săi şi a băut vin împreună cu ei.

2 W hile he tasted the wine, Belshazzar gave the command to bring the gold and silver vessels which his father Nebuchadnezzar had taken from the temple which had been in Jerusalem, that the king and his lords, his wives, and his concubines might drink from them.

În cheful vinului, Belşaţar a poruncit să fie aduse vasele de aur şi de argint pe care tatăl său, Nebucadneţar, le luase din Templul de la Ierusalim, pentru ca împăratul să bea din ele împreună cu nobilii săi, cu soţiile sale şi cu ţiitoarele sale.

3 T hen they brought the gold vessels that had been taken from the temple of the house of God which had been in Jerusalem; and the king and his lords, his wives, and his concubines drank from them.

Aşadar, au adus vasele de aur care fuseseră luate din Templu, din Casa lui Dumnezeu din Ierusalim, şi împăratul împreună cu nobilii săi, cu soţiile sale şi cu ţiitoarele sale au băut din ele.

4 T hey drank wine, and praised the gods of gold and silver, bronze and iron, wood and stone.

Au băut vin şi i-au lăudat pe zeii de aur, de argint, de bronz, de fier, de lemn şi de piatră.

5 I n the same hour the fingers of a man’s hand appeared and wrote opposite the lampstand on the plaster of the wall of the king’s palace; and the king saw the part of the hand that wrote.

Chiar în clipa aceea au apărut degetele unei mâini de om care scria în faţa sfeşnicului, pe tencuiala peretelui din palatul împărătesc. Împăratul a văzut palma mâinii care scria.

6 T hen the king’s countenance changed, and his thoughts troubled him, so that the joints of his hips were loosened and his knees knocked against each other.

Atunci împăratul a pălit la faţă şi gândurile l-au îngrozit atât de tare, încât i-au slăbit încheieturile coapselor, iar genunchii i s-au izbit unul de altul.

7 T he king cried aloud to bring in the astrologers, the Chaldeans, and the soothsayers. The king spoke, saying to the wise men of Babylon, “Whoever reads this writing, and tells me its interpretation, shall be clothed with purple and have a chain of gold around his neck; and he shall be the third ruler in the kingdom.”

Împăratul a strigat cu glas tare să fie aduşi descântătorii, astrologii şi ghicitorii. Împăratul le-a zis înţelepţilor Babilonului astfel: „Oricine va citi scrierea aceasta şi-mi va spune interpretarea ei, va fi îmbrăcat în purpură, va avea un lanţ de aur la gât şi va fi al treilea la conducerea împărăţiei. “

8 N ow all the king’s wise men came, but they could not read the writing, or make known to the king its interpretation.

Au intrat toţi înţelepţii Babilonului, dar nu au putut nici să citească scrierea şi nici să facă cunoscută împăratului interpretarea ei.

9 T hen King Belshazzar was greatly troubled, his countenance was changed, and his lords were astonished.

Atunci împăratul Belşaţar s-a îngrozit şi mai tare, a pălit la faţă, iar nobilii au rămas înmărmuriţi.

10 T he queen, because of the words of the king and his lords, came to the banquet hall. The queen spoke, saying, “O king, live forever! Do not let your thoughts trouble you, nor let your countenance change.

Împărăteasa, la auzul cuvintelor împăratului şi ale nobililor lui, a intrat în sala de ospăţ şi a zis: „Să trăieşti veşnic, împărate! Să nu te înspăimânte gândurile tale şi să nu păleşti la faţă!

11 T here is a man in your kingdom in whom is the Spirit of the Holy God. And in the days of your father, light and understanding and wisdom, like the wisdom of the gods, were found in him; and King Nebuchadnezzar your father—your father the king—made him chief of the magicians, astrologers, Chaldeans, and soothsayers.

Există în împărăţia ta un om care are în el duhul sfinţilor zei şi despre care, pe vremea tatălui tău, s-a descoperit că are lumină, agerime şi o înţelepciune ca înţelepciunea zeilor. Împăratul Nebucadneţar, tatăl tău, l-a pus căpetenie peste magicieni, peste descântători, peste astrologi şi peste ghicitori,

12 I nasmuch as an excellent spirit, knowledge, understanding, interpreting dreams, solving riddles, and explaining enigmas were found in this Daniel, whom the king named Belteshazzar, now let Daniel be called, and he will give the interpretation.” The Writing on the Wall Explained

deoarece s-au găsit în el, adică în Daniel – numit de împărat şi Beltşaţar – un duh deosebit, ştiinţă şi agerime în interpretarea viselor, în desluşirea enigmelor şi în dezlegarea lucrurilor încâlcite. Acum dar, să fie chemat Daniel şi el îţi va spune interpretarea!“

13 T hen Daniel was brought in before the king. The king spoke, and said to Daniel, “ Are you that Daniel who is one of the captives from Judah, whom my father the king brought from Judah?

Daniel a fost adus înaintea împăratului, iar acesta l-a întrebat pe Daniel: – Tu eşti acel Daniel, unul dintre exilaţii lui Iuda pe care i-a adus aici din Iuda tatăl meu, împăratul?

14 I have heard of you, that the Spirit of God is in you, and that light and understanding and excellent wisdom are found in you.

Am auzit că ai în tine duhul zeilor şi că s-a găsit în tine lumină, agerime şi înţelepciune deosebită.

15 N ow the wise men, the astrologers, have been brought in before me, that they should read this writing and make known to me its interpretation, but they could not give the interpretation of the thing.

Până acum au fost aduşi înaintea mea înţelepţi şi descântători, ca să citească scrierea aceasta şi să-mi facă cunoscută interpretarea ei, dar nu au putut să-mi spună interpretarea cuvintelor.

16 A nd I have heard of you, that you can give interpretations and explain enigmas. Now if you can read the writing and make known to me its interpretation, you shall be clothed with purple and have a chain of gold around your neck, and shall be the third ruler in the kingdom.”

Despre tine însă am auzit că poţi să dai interpretări şi să dezlegi lucrurile încâlcite. Acum, dacă vei putea să citeşti scrierea şi să-mi faci cunoscută interpretarea ei, vei fi îmbrăcat în purpură, vei avea un lanţ de aur la gât şi vei fi al treilea la conducerea împărăţiei.

17 T hen Daniel answered, and said before the king, “Let your gifts be for yourself, and give your rewards to another; yet I will read the writing to the king, and make known to him the interpretation.

Daniel i-a răspuns împăratului: – Păstrează-ţi darurile pentru tine şi dă altuia răsplătirile tale! Totuşi voi citi împăratului scrierea şi-i voi face cunoscută interpretarea.

18 O king, the Most High God gave Nebuchadnezzar your father a kingdom and majesty, glory and honor.

Împărate, Dumnezeul cel Preaînalt îi dăduse tatălui tău, Nebucadneţar, o împărăţie, măreţie, onoare şi faimă,

19 A nd because of the majesty that He gave him, all peoples, nations, and languages trembled and feared before him. Whomever he wished, he executed; whomever he wished, he kept alive; whomever he wished, he set up; and whomever he wished, he put down.

iar din pricina măreţiei pe care i-o dăduse, toate popoarele, neamurile şi oamenii de orice limbă tremurau şi se temeau de el, căci împăratul omora pe cine voia şi lăsa în viaţă pe cine voia, înălţa pe cine voia şi smerea pe cine voia.

20 B ut when his heart was lifted up, and his spirit was hardened in pride, he was deposed from his kingly throne, and they took his glory from him.

Dar, când i s-a îngâmfat inima şi i s-a împietrit duhul până la mândrie, a fost dat jos de pe tronul împărăţiei sale şi i-a fost luată gloria.

21 T hen he was driven from the sons of men, his heart was made like the beasts, and his dwelling was with the wild donkeys. They fed him with grass like oxen, and his body was wet with the dew of heaven, till he knew that the Most High God rules in the kingdom of men, and appoints over it whomever He chooses.

A fost izgonit dintre oameni, inima lui a devenit ca a fiarelor şi a locuit la un loc cu măgarii sălbatici. L-au hrănit cu iarbă ca pe boi, iar trupul i-a fost udat de roua cerului, până când a recunoscut că Dumnezeul cel Preaînalt stăpâneşte peste împărăţia oamenilor şi că El o dă cui vrea.

22 “ But you his son, Belshazzar, have not humbled your heart, although you knew all this.

Dar tu, Belşaţar, fiul lui, nu ţi-ai smerit inima, cu toate că ai ştiut toate acestea,

23 A nd you have lifted yourself up against the Lord of heaven. They have brought the vessels of His house before you, and you and your lords, your wives and your concubines, have drunk wine from them. And you have praised the gods of silver and gold, bronze and iron, wood and stone, which do not see or hear or know; and the God who holds your breath in His hand and owns all your ways, you have not glorified.

ci te-ai înălţat împotriva Stăpânului cerurilor. Vasele din Casa Lui au fost aduse înaintea ta, iar tu, împreună cu nobilii tăi, cu soţiile tale şi cu ţiitoarele tale, aţi băut vin din ele; ai lăudat zeii de argint, de aur, de bronz, de fier, de lemn şi de piatră, care nici nu văd, nici nu aud şi nici nu pricep, în loc să-L slăveşti pe Dumnezeul în mâna Căruia este suflarea ta şi toate căile tale.

24 T hen the fingers of the hand were sent from Him, and this writing was written.

De aceea a trimis El palma acestei mâini pentru a fi scrisă inscripţia aceasta.

25 “ And this is the inscription that was written: MENE, MENE, TEKEL, UPHARSIN.

Inscripţia care a fost scrisă este următoarea: „ Mene, Mene, Techel, Uparsin “.

26 T his is the interpretation of each word. MENE: God has numbered your kingdom, and finished it;

Iată care este interpretarea acestor cuvinte: „ Mene “ înseamnă că Dumnezeu a numărat zilele domniei tale şi i-a pus capăt;

27 T EKEL: You have been weighed in the balances, and found wanting;

„ Techel “ înseamnă că ai fost cântărit în cumpănă şi ai fost găsit uşor;

28 P ERES: Your kingdom has been divided, and given to the Medes and Persians.”

„ Peres “ înseamnă că împărăţia ta a fost împărţită în două şi dată mezilor şi perşilor.

29 T hen Belshazzar gave the command, and they clothed Daniel with purple and put a chain of gold around his neck, and made a proclamation concerning him that he should be the third ruler in the kingdom. Belshazzar’s Fall

De îndată Belşaţar a dat poruncă şi l-au îmbrăcat pe Daniel în purpură, i-au pus un lanţ de aur la gât şi l-au proclamat ca fiind al treilea la conducerea împărăţiei.

30 T hat very night Belshazzar, king of the Chaldeans, was slain.

Însă chiar în noaptea aceea Belşaţar, împăratul caldeenilor, a fost ucis,

31 A nd Darius the Mede received the kingdom, being about sixty-two years old.

iar Darius Medul, care era în vârstă de şaizeci şi doi de ani, a primit împărăţia.