1 A nd God spoke all these words, saying:

Apoi Dumnezeu a rostit toate aceste cuvinte:

2 “ I am the Lord your God, who brought you out of the land of Egypt, out of the house of bondage.

„Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, Care te-am scos din ţara Egiptului, din casa sclaviei.

3 “ You shall have no other gods before Me.

Să nu ai alţi dumnezei în afară de Mine!

4 “ You shall not make for yourself a carved image—any likeness of anything that is in heaven above, or that is in the earth beneath, or that is in the water under the earth;

Să nu-ţi faci vreun idol reprezentând vreun lucru de sus din cer, de jos de pe pământ sau din apele de sub pământ.

5 y ou shall not bow down to them nor serve them. For I, the Lord your God, am a jealous God, visiting the iniquity of the fathers upon the children to the third and fourth generations of those who hate Me,

Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti, fiindcă Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, Care pedepsesc copiii pentru nelegiuirea părinţilor lor, până la a treia sau a patra generaţie a celor ce Mă urăsc

6 b ut showing mercy to thousands, to those who love Me and keep My commandments.

şi Îmi arăt îndurarea până la a mia generaţie a celor ce Mă iubesc şi împlinesc poruncile Mele.

7 “ You shall not take the name of the Lord your God in vain, for the Lord will not hold him guiltless who takes His name in vain.

Să nu foloseşti nesăbuit Numele Domnului, Dumnezeul tău, căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel care va folosi nesăbuit Numele Lui.

8 “ Remember the Sabbath day, to keep it holy.

Adu-ţi aminte de ziua de Sabat, ca s-o sfinţeşti!

9 S ix days you shall labor and do all your work,

Să lucrezi şase zile şi să-ţi faci toată lucrarea ta,

10 b ut the seventh day is the Sabbath of the Lord your God. In it you shall do no work: you, nor your son, nor your daughter, nor your male servant, nor your female servant, nor your cattle, nor your stranger who is within your gates.

dar ziua a şaptea este Sabatul Domnului, Dumnezeul tău; să nu faci nici o lucrare nici tu, nici fiul tău sau fiica ta, nici sclavul tău, nici sclava ta, nici vitele tale şi nici străinul care locuieşte în cetatea ta.

11 F or in six days the Lord made the heavens and the earth, the sea, and all that is in them, and rested the seventh day. Therefore the Lord blessed the Sabbath day and hallowed it.

Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul, marea şi tot ce este în ele, dar în ziua a şaptea s-a odihnit. De aceea a binecuvântat Domnul ziua de Sabat şi a sfinţit-o.

12 “ Honor your father and your mother, that your days may be long upon the land which the Lord your God is giving you.

Cinsteşte-l pe tatăl tău şi pe mama ta, pentru ca să trăieşti mult timp în ţara pe care ţi-o va da Domnul, Dumnezeul tău!

13 “ You shall not murder.

Să nu ucizi!

14 “ You shall not commit adultery.

Să nu comiţi adulter!

15 “ You shall not steal.

Să nu furi!

16 “ You shall not bear false witness against your neighbor.

Să nu depui mărturie falsă împotriva semenului tău!

17 “ You shall not covet your neighbor’s house; you shall not covet your neighbor’s wife, nor his male servant, nor his female servant, nor his ox, nor his donkey, nor anything that is your neighbor’s.” The People Afraid of God’s Presence

Să nu pofteşti casa semenului tău; să nu o pofteşti pe soţia semenului tău, să nu pofteşti sclavul sau sclava lui, boul sau asinul lui şi nici vreun alt lucru care este al semenului tău!“

18 N ow all the people witnessed the thunderings, the lightning flashes, the sound of the trumpet, and the mountain smoking; and when the people saw it, they trembled and stood afar off.

Tot poporul vedea tunetele şi fulgerele care aveau loc, vedea muntele fumegând şi auzea sunetul trâmbiţei; poporul tremura de frică şi stătea la depărtare.

19 T hen they said to Moses, “You speak with us, and we will hear; but let not God speak with us, lest we die.”

Ei i-au zis lui Moise: – Vorbeşte-ne tu însuţi şi vom asculta; dar să nu ne mai vorbească Dumnezeu căci vom muri!

20 A nd Moses said to the people, “Do not fear; for God has come to test you, and that His fear may be before you, so that you may not sin.”

Moise a răspuns poporului: – Nu vă temeţi, pentru că Dumnezeu a venit doar ca să vă pună la încercare şi să aveţi în voi frica de El, pentru ca să nu păcătuiţi.

21 S o the people stood afar off, but Moses drew near the thick darkness where God was. The Law of the Altar

Poporul stătea la depărtare, iar Moise s-a apropiat de negura unde se afla Dumnezeu.

22 T hen the Lord said to Moses, “Thus you shall say to the children of Israel: ‘You have seen that I have talked with you from heaven.

Domnul i-a zis lui Moise: „Aşa să vorbeşti israeliţilor: «Voi înşivă aţi văzut că v-am vorbit din ceruri.

23 Y ou shall not make anything to be with Me—gods of silver or gods of gold you shall not make for yourselves.

Să nu vă faceţi zei de argint şi nici zei de aur pe care să-i puneţi alături de Mine.

24 A n altar of earth you shall make for Me, and you shall sacrifice on it your burnt offerings and your peace offerings, your sheep and your oxen. In every place where I record My name I will come to you, and I will bless you.

Să-Mi faceţi un altar de pământ şi să aduceţi pe el arderile voastre de tot şi jertfele de pace, oile şi boii. Oriunde voi face ca Numele Meu să fie pomenit, voi veni şi vă voi binecuvânta.

25 A nd if you make Me an altar of stone, you shall not build it of hewn stone; for if you use your tool on it, you have profaned it.

Dacă-Mi veţi face un altar de piatră, să nu-l zidiţi din pietre cioplite, pentru că, atunci când veţi pune dalta pe piatră, o veţi pângări.

26 N or shall you go up by steps to My altar, that your nakedness may not be exposed on it.’

Să nu vă urcaţi la altarul Meu pe trepte, pentru ca să nu vi se descopere goliciunea înaintea lui.»“