1 N ow the king sent them to gather all the elders of Judah and Jerusalem to him.

Atunci regele Iosia i-a strâns la el pe toţi cei din sfatul bătrânilor lui Iuda şi ai Ierusalimului.

2 T he king went up to the house of the Lord with all the men of Judah, and with him all the inhabitants of Jerusalem—the priests and the prophets and all the people, both small and great. And he read in their hearing all the words of the Book of the Covenant which had been found in the house of the Lord.

Apoi s-a dus la Casa Domnului împreună cu toţi bărbaţii lui Iuda, cu toţi locuitorii Ierusalimului, cu preoţii şi cu profeţii, cu întreg poporul, de la mic la mare, şi a citit în auzul lor toate cuvintele Cărţii Legământului, care a fost găsită în Casa Domnului.

3 T hen the king stood by a pillar and made a covenant before the Lord, to follow the Lord and to keep His commandments and His testimonies and His statutes, with all his heart and all his soul, to perform the words of this covenant that were written in this book. And all the people took a stand for the covenant.

Regele a stat în picioare lângă stâlpul său şi a încheiat un legământ înaintea Domnului, hotărându -se să-L urmeze pe Domnul şi să păzească poruncile, mărturiile şi hotărârile Lui din toată inima şi din tot sufletul lui, împlinind astfel cuvintele acestui legământ, scrise în cartea aceasta. Şi tot poporul a intrat în legământ.

4 A nd the king commanded Hilkiah the high priest, the priests of the second order, and the doorkeepers, to bring out of the temple of the Lord all the articles that were made for Baal, for Asherah, and for all the host of heaven; and he burned them outside Jerusalem in the fields of Kidron, and carried their ashes to Bethel.

Regele a poruncit marelui preot Hilchia, preoţilor de rangul al doilea şi paznicilor porţii să scoată din Templul Domnului toate obiectele care fuseseră făcute pentru Baal, pentru Aşera şi pentru toată oştirea cerurilor. Şi el le-a ars în afara Ierusalimului, în valea Chidron, iar cenuşa le-a dus-o la Betel.

5 T hen he removed the idolatrous priests whom the kings of Judah had ordained to burn incense on the high places in the cities of Judah and in the places all around Jerusalem, and those who burned incense to Baal, to the sun, to the moon, to the constellations, and to all the host of heaven.

A îndepărtat preoţii păgâni care au fost puşi de regii lui Iuda să ardă tămâie pe înălţimi, în cetăţile lui Iuda şi împrejurul Ierusalimului. De asemenea, a izgonit pe cei ce ardeau tămâie lui Baal, soarelui, lunii, stelelor şi întregii oştiri a cerurilor.

6 A nd he brought out the wooden image from the house of the Lord, to the Brook Kidron outside Jerusalem, burned it at the Brook Kidron and ground it to ashes, and threw its ashes on the graves of the common people.

A scos stâlpul Aşerei din Casa Domnului şi l-a dus la uedul Chidron, în afara Ierusalimului; l-a ars lângă uedul Chidron, prefăcându-l în cenuşă şi i-a împrăştiat cenuşa pe mormintele fiilor poporului.

7 T hen he tore down the ritual booths of the perverted persons that were in the house of the Lord, where the women wove hangings for the wooden image.

A dărâmat locuinţele bărbaţilor care se prostituau, care erau în Casa Domnului şi unde femeile împleteau corturi pentru Aşera.

8 A nd he brought all the priests from the cities of Judah, and defiled the high places where the priests had burned incense, from Geba to Beersheba; also he broke down the high places at the gates which were at the entrance of the Gate of Joshua the governor of the city, which were to the left of the city gate.

Iosia i-a izgonit pe toţi preoţii din cetăţile lui Iuda şi a distrus înălţimile unde preoţii ardeau tămâie, de la Gheva până la Beer-Şeba. A dărâmat, de asemenea, înălţimile de la porţi, cele care erau la intrarea porţii lui Iosua, conducătorul cetăţii, în partea stângă a porţii cetăţii.

9 N evertheless the priests of the high places did not come up to the altar of the Lord in Jerusalem, but they ate unleavened bread among their brethren.

Deşi preoţii înălţimilor nu slujeau la altarul Domnului din Ierusalim, ei totuşi mâncau azime printre rudeniile lor.

10 A nd he defiled Topheth, which is in the Valley of the Son of Hinnom, that no man might make his son or his daughter pass through the fire to Molech.

Regele a pângărit, de asemenea, Tofetul, care este în Valea Hinomiţilor, pentru ca nimeni să nu-şi mai treacă fiul sau fiica prin foc pentru Moleh.

11 T hen he removed the horses that the kings of Judah had dedicated to the sun, at the entrance to the house of the Lord, by the chamber of Nathan-Melech, the officer who was in the court; and he burned the chariots of the sun with fire.

El a îndepărtat de la intrarea Casei Domnului caii pe care regii lui Iuda îi închinaseră soarelui. Ei erau lângă odaia din curte a unui demnitar pe nume Natan-Melek. Apoi Iosia a ars carele închinate soarelui.

12 T he altars that were on the roof, the upper chamber of Ahaz, which the kings of Judah had made, and the altars which Manasseh had made in the two courts of the house of the Lord, the king broke down and pulverized there, and threw their dust into the Brook Kidron.

Regele a dărâmat altarele pe care le făcuseră regii lui Iuda pe acoperişul odăii de sus a lui Ahaz, precum şi altarele pe care le făcuse Manase în cele două curţi ale Casei Domnului. Le-a luat de acolo şi le-a aruncat molozul în uedul Chidron.

13 T hen the king defiled the high places that were east of Jerusalem, which were on the south of the Mount of Corruption, which Solomon king of Israel had built for Ashtoreth the abomination of the Sidonians, for Chemosh the abomination of the Moabites, and for Milcom the abomination of the people of Ammon.

Regele a pângărit înălţimile care erau în faţa Ierusalimului, în partea dreaptă a Muntelui Depravării, pe care le construise Solomon, regele lui Israel, pentru Aştoret, urâciunea sidonienilor, pentru Chemoş, urâciunea Moabului, şi pentru Milcom, urâciunea amoniţilor.

14 A nd he broke in pieces the sacred pillars and cut down the wooden images, and filled their places with the bones of men.

A zdrobit stâlpii sacri, a dărâmat aşerele şi a umplut locurile lor cu oase de oameni.

15 M oreover the altar that was at Bethel, and the high place which Jeroboam the son of Nebat, who made Israel sin, had made, both that altar and the high place he broke down; and he burned the high place and crushed it to powder, and burned the wooden image.

El a dărâmat chiar şi altarul care era la Betel, precum şi înălţimea pe care o făcuse Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l-a făcut pe Israel să păcătuiască – a dărâmat deci atât altarul, cât şi înălţimea. El a dat foc atât înălţimii, prefăcând-o în cenuşă, cât şi stâlpului Aşerei.

16 A s Josiah turned, he saw the tombs that were there on the mountain. And he sent and took the bones out of the tombs and burned them on the altar, and defiled it according to the word of the Lord which the man of God proclaimed, who proclaimed these words.

Când Iosia a privit în jur şi a văzut mormintele care erau acolo, pe deal, a trimis să ia oasele din morminte. A ars oasele pe altar, pângărindu-l după Cuvântul Domnului, rostit prin omul lui Dumnezeu, care vestise aceste lucruri.

17 T hen he said, “What gravestone is this that I see?” So the men of the city told him, “ It is the tomb of the man of God who came from Judah and proclaimed these things which you have done against the altar of Bethel.”

La un moment dat el a întrebat: – Al cui este mormântul aceasta din piatră, pe care îl văd? Oamenii cetăţii i-au răspuns: – Acesta este mormântul omului lui Dumnezeu, care a venit din Iuda şi a profeţit împotriva altarului din Betel aceste lucruri pe care le-ai făcut.

18 A nd he said, “Let him alone; let no one move his bones.” So they let his bones alone, with the bones of the prophet who came from Samaria.

– Lăsaţi-l şi nimeni să nu-i mişte oasele! a zis el. Ei au lăsat oasele lui împreună cu ale profetului care venise din Samaria.

19 N ow Josiah also took away all the shrines of the high places that were in the cities of Samaria, which the kings of Israel had made to provoke the Lord to anger; and he did to them according to all the deeds he had done in Bethel.

De asemenea, Iosia a mai îndepărtat toate templele care erau pe înălţimile din cetăţile Samariei, pe care le zidiseră regii lui Israel ca să-L mânie pe Domnul. A făcut cu ele întocmai cum făcuse la Betel.

20 H e executed all the priests of the high places who were there, on the altars, and burned men’s bones on them; and he returned to Jerusalem.

Iosia i-a înjunghiat pe altare pe toţi preoţii înălţimilor care erau acolo şi a ars pe ele oase de oameni. Apoi s-a întors la Ierusalim.

21 T hen the king commanded all the people, saying, “Keep the Passover to the Lord your God, as it is written in this Book of the Covenant.”

Regele a poruncit întregului popor următoarele: „Sărbătoriţi Paştele Domnului, Dumnezeul vostru, aşa cum este scris în această Carte a Legământului!“

22 S uch a Passover surely had never been held since the days of the judges who judged Israel, nor in all the days of the kings of Israel and the kings of Judah.

Paşte ca acesta nu se mai sărbătorise din perioada judecătorilor care judecau pe Israel şi nici chiar în toată perioada regilor lui Israel şi a regilor lui Iuda.

23 B ut in the eighteenth year of King Josiah this Passover was held before the Lord in Jerusalem.

Abia în al optsprezecelea an al domniei regelui Iosia, acest Paşte a fost sărbătorit în cinstea Domnului la Ierusalim.

24 M oreover Josiah put away those who consulted mediums and spiritists, the household gods and idols, all the abominations that were seen in the land of Judah and in Jerusalem, that he might perform the words of the law which were written in the book that Hilkiah the priest found in the house of the Lord.

Iosia a mai îndepărtat pe cei care cheamă duhurile morţilor şi pe cei care se ocupă cu descântece, terafimii, idolii şi toate celelalte urâciuni care se puteau vedea pe teritoriul lui Iuda şi la Ierusalim, împlinind astfel cuvintele Legii scrise în Cartea pe care o găsise preotul Hilchia în Casa Domnului.

25 N ow before him there was no king like him, who turned to the Lord with all his heart, with all his soul, and with all his might, according to all the Law of Moses; nor after him did any arise like him. Impending Judgment on Judah

Nici unul dintre înaintaşii lui Iosia nu a fost ca el, adică să se întoarcă la Domnul din toată inima, din tot sufletul şi cu toată puterea lui, aşa cum zice toată Legea lui Moise. Şi nici după aceea nu s-a ridicat nimeni ca el.

26 N evertheless the Lord did not turn from the fierceness of His great wrath, with which His anger was aroused against Judah, because of all the provocations with which Manasseh had provoked Him.

Totuşi Domnul nu S-a întors din înverşunarea mâniei Lui celei mari, mânie care era aprinsă împotriva lui Iuda din cauza tuturor faptelor prin care Îl mâniase Manase.

27 A nd the Lord said, “I will also remove Judah from My sight, as I have removed Israel, and will cast off this city Jerusalem which I have chosen, and the house of which I said, ‘My name shall be there.’” Josiah Dies in Battle

Şi Domnul a zis: „Voi îndepărta pe Iuda din prezenţa Mea, cum am îndepărtat pe Israel şi voi lepăda atât această cetate, Ierusalimul, pe care l-am ales, cât şi Casa despre care ziceam că acolo va fi Numele Meu.“

28 N ow the rest of the acts of Josiah, and all that he did, are they not written in the book of the chronicles of the kings of Judah?

Celelalte fapte ale lui Iosia şi tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“?

29 I n his days Pharaoh Necho king of Egypt went to the aid of the king of Assyria, to the River Euphrates; and King Josiah went against him. And Pharaoh Necho killed him at Megiddo when he confronted him.

Pe vremea sa, faraonul Neco, monarhul Egiptului, a înaintat la râul Eufrat, la împăratul Asiriei. Regele Iosia i-a ieşit împotrivă. Neco l-a înfruntat la Meghido şi l-a ucis.

30 T hen his servants moved his body in a chariot from Megiddo, brought him to Jerusalem, and buried him in his own tomb. And the people of the land took Jehoahaz the son of Josiah, anointed him, and made him king in his father’s place. The Reign and Captivity of Jehoahaz

Slujitorii lui l-au luat mort din Meghido, l-au adus într-un car la Ierusalim şi l-au înmormântat în mormântul său. Apoi poporul ţării l-a luat pe Iehoahaz, fiul lui Iosia, şi l-a uns făcându-l rege în locul tatălui său. Domnia lui Iehoahaz peste Iuda

31 J ehoahaz was twenty-three years old when he became king, and he reigned three months in Jerusalem. His mother’s name was Hamutal the daughter of Jeremiah of Libnah.

Iehoahaz era în vârstă de douăzeci şi trei de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de trei luni. Mama sa se numea Hamutal şi era fiica lui Ieremia din Libna.

32 A nd he did evil in the sight of the Lord, according to all that his fathers had done.

El a făcut ce este rău înaintea Domnului, tot aşa cum făcuseră şi strămoşii săi.

33 N ow Pharaoh Necho put him in prison at Riblah in the land of Hamath, that he might not reign in Jerusalem; and he imposed on the land a tribute of one hundred talents of silver and a talent of gold.

Faraonul Neco l-a pus în lanţuri la Ribla, în ţara Hamat, ca să nu mai domnească în Ierusalim. Apoi a pus peste ţară un tribut de o sută de talanţi de argint şi un talant de aur.

34 T hen Pharaoh Necho made Eliakim the son of Josiah king in place of his father Josiah, and changed his name to Jehoiakim. And Pharaoh took Jehoahaz and went to Egypt, and he died there. Jehoiakim Reigns in Judah

Faraonul Neco l-a pus rege pe Eliachim, fiul lui Iosia, în locul tatălui său şi i-a schimbat numele în Iehoiachim. Iar pe Iehoahaz l-a luat şi l-a dus în Egipt, unde a şi murit.

35 S o Jehoiakim gave the silver and gold to Pharaoh; but he taxed the land to give money according to the command of Pharaoh; he exacted the silver and gold from the people of the land, from every one according to his assessment, to give it to Pharaoh Necho.

Iehoiachim i-a dat faraonului aurul şi argintul, însă el a împovărat ţara pentru a putea da argintul cerut de faraon. A hotărât fiecărui om o anumită parte, dând astfel faraonului Neco argintul şi aurul luat de la poporul ţării. Domnia lui Iehoiachim peste Iuda

36 J ehoiakim was twenty-five years old when he became king, and he reigned eleven years in Jerusalem. His mother’s name was Zebudah the daughter of Pedaiah of Rumah.

Iehoiachim era în vârstă de douăzeci şi cinci de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de unsprezece ani. Mama sa se numea Zebida şi era fiica lui Pedaia din Ruma.

37 A nd he did evil in the sight of the Lord, according to all that his fathers had done.

El a făcut ce este rău în ochii Domnului, tot aşa cum făcuseră şi strămoşii săi.