1 A fter this it happened that Absalom provided himself with chariots and horses, and fifty men to run before him.

După toate acestea, Absalom şi-a făcut rost de un car, de cai şi de cincizeci de oameni care alergau înaintea lui.

2 N ow Absalom would rise early and stand beside the way to the gate. So it was, whenever anyone who had a lawsuit came to the king for a decision, that Absalom would call to him and say, “What city are you from?” And he would say, “Your servant is from such and such a tribe of Israel.”

Se trezea dis-de-dimineaţă şi stătea pe marginea drumului care ducea spre poarta cetăţii. Oricine venea la rege cu vreo neînţelegere pe care acesta s-o judece, Absalom îl chema şi-l întreba de unde este, iar acesta îi spunea seminţia din care face parte.

3 T hen Absalom would say to him, “Look, your case is good and right; but there is no deputy of the king to hear you.”

Atunci Absalom îi zicea: „Tu ai dreptate în această neînţelegere, însă nimeni din partea regelui nu te va asculta.“

4 M oreover Absalom would say, “Oh, that I were made judge in the land, and everyone who has any suit or cause would come to me; then I would give him justice.”

Apoi adăuga: „Dacă m-ar pune pe mine judecător în ţară! Atunci oricine ar avea vreo neînţelegere sau vreo pricină de judecată, ar veni la mine şi eu i-aş face dreptate!“

5 A nd so it was, whenever anyone came near to bow down to him, that he would put out his hand and take him and kiss him.

Se mai întâmpla că oricine se apropia de el să i se închine, el îi întindea mâna, îl îmbrăţişa şi-l săruta.

6 I n this manner Absalom acted toward all Israel who came to the king for judgment. So Absalom stole the hearts of the men of Israel.

Aşa se purta Absalom faţă de toţi israeliţii care veneau la rege pentru a le fi judecate pricinile. Astfel, Absalom a câştigat inima bărbaţilor lui Israel.

7 N ow it came to pass after forty years that Absalom said to the king, “Please, let me go to Hebron and pay the vow which I made to the Lord.

După o perioadă de patru ani, Absalom i-a zis regelui: – Dă-mi voie, te rog, să merg la Hebron ca să împlinesc un jurământ pe care I l-am făcut Domnului

8 F or your servant took a vow while I dwelt at Geshur in Syria, saying, ‘If the Lord indeed brings me back to Jerusalem, then I will serve the Lord.’”

căci, pe când se afla în Aram, la Gheşur, slujitorul tău a făcut un jurământ spunând: „Dacă Domnul mă va aduce înapoi, la Ierusalim, Îi voi sluji Domnului!“

9 A nd the king said to him, “Go in peace.” So he arose and went to Hebron.

– Mergi în pace, i-a răspuns regele. Atunci Absalom a plecat îndată la Hebron.

10 T hen Absalom sent spies throughout all the tribes of Israel, saying, “As soon as you hear the sound of the trumpet, then you shall say, ‘Absalom reigns in Hebron!’”

De acolo Absalom a trimis mesageri la toate seminţiile lui Israel să le spună: „Atunci când veţi auzi sunetul cornului, să ziceţi: «Absalom s-a întronat la Hebron!»“

11 A nd with Absalom went two hundred men invited from Jerusalem, and they went along innocently and did not know anything.

Două sute de oameni din Ierusalim îl însoţeau pe Absalom, fiind invitaţii acestuia. În naivitatea lor, ei îl însoţeau fără să bănuiască nimic.

12 T hen Absalom sent for Ahithophel the Gilonite, David’s counselor, from his city—from Giloh—while he offered sacrifices. And the conspiracy grew strong, for the people with Absalom continually increased in number. David Escapes from Jerusalem

În timp ce aducea jertfele, Absalom a trimis în cetatea Ghilo după ghilonitul Ahitofel, sfetnicul lui David. Uneltirea căpăta putere şi tot mai mulţi din popor treceau de partea lui Absalom. Fuga lui David

13 N ow a messenger came to David, saying, “The hearts of the men of Israel are with Absalom.”

Cineva a venit şi i-a zis lui David: – Israeliţii au trecut de partea lui Absalom.

14 S o David said to all his servants who were with him at Jerusalem, “Arise, and let us flee, or we shall not escape from Absalom. Make haste to depart, lest he overtake us suddenly and bring disaster upon us, and strike the city with the edge of the sword.”

Atunci David le-a zis tuturor slujitorilor săi: – Să fugim repede! Altfel nu vom scăpa de Absalom! Să plecăm în grabă ca nu cumva să fie mai iute decât noi şi să ne ajungă. Pentru că astfel va aduce nenorocirea asupra noastră şi va trece cetatea prin ascuţişul sabiei.

15 A nd the king’s servants said to the king, “We are your servants, ready to do whatever my lord the king commands.”

– Slujitorii tăi sunt gata să facă tot ceea ce va hotărî stăpânul nostru, regele, i-au răspuns slujitorii.

16 T hen the king went out with all his household after him. But the king left ten women, concubines, to keep the house.

Astfel, regele a plecat urmat fiind de întreaga sa familie; a lăsat totuşi zece ţiitoare ca să îngrijească de palat.

17 A nd the king went out with all the people after him, and stopped at the outskirts.

Regele a plecat împreună cu toţi cei care-l urmau şi s-au oprit într-un loc, la o oarecare distanţă.

18 T hen all his servants passed before him; and all the Cherethites, all the Pelethites, and all the Gittites, six hundred men who had followed him from Gath, passed before the king.

Toţi slujitorii săi au trecut pe dinaintea lui: toţi cheretiţii, toţi peletiţii şi toţi cei şase sute de ghitiţi care-l însoţiseră din Gat.

19 T hen the king said to Ittai the Gittite, “Why are you also going with us? Return and remain with the king. For you are a foreigner and also an exile from your own place.

Regele i-a zis atunci ghititului Itai: – Tu de ce vii cu noi? Întoarce-te şi rămâi cu regele Absalom, căci tu eşti un străin şi ai fost alungat din ţara ta.

20 I n fact, you came only yesterday. Should I make you wander up and down with us today, since I go I know not where? Return, and take your brethren back. Mercy and truth be with you.”

Nu de mult timp ai venit şi acum să fac din tine un hoinar asemeni nouă, care nu ştim încotro vom merge!? Nu! Întoarce-te împreună cu oamenii tăi şi fie ca bunătatea şi credincioşia să te însoţească!

21 B ut Ittai answered the king and said, “ As the Lord lives, and as my lord the king lives, surely in whatever place my lord the king shall be, whether in death or life, even there also your servant will be.”

– Viu este Domnul, i-a răspuns Itai, şi viu este stăpânul meu, regele, că acolo unde se va afla stăpânul meu, regele, fie că va însemna moarte, fie viaţă, acolo se va afla şi slujitorul tău.

22 S o David said to Ittai, “Go, and cross over.” Then Ittai the Gittite and all his men and all the little ones who were with him crossed over.

– Bine, atunci vino şi treci înainte! i-a răspuns regele. Astfel, şi ghititul Itai, împreună cu toţi oamenii şi toţi copiii care erau cu el, au trecut înainte.

23 A nd all the country wept with a loud voice, and all the people crossed over. The king himself also crossed over the Brook Kidron, and all the people crossed over toward the way of the wilderness.

Toţi oamenii din acel ţinut plângeau în hohote, în timp ce treceau toţi acei oameni. Regele a trecut şi el uedul Chidron şi toţi cei care-l însoţeau s-au îndreptat spre pustie.

24 T here was Zadok also, and all the Levites with him, bearing the ark of the covenant of God. And they set down the ark of God, and Abiathar went up until all the people had finished crossing over from the city.

Se afla acolo şi Ţadok, împreună cu toţi leviţii, ducând Chivotul Legământului cu Dumnezeu. Leviţii au aşezat Chivotul lui Dumnezeu jos, iar Abiatar a adus jertfe până când au ieşit toţi din cetate.

25 T hen the king said to Zadok, “Carry the ark of God back into the city. If I find favor in the eyes of the Lord, He will bring me back and show me both it and His dwelling place.

După aceea, regele i-a zis lui Ţadok: „Du Chivotul lui Dumnezeu înapoi, în cetate. Dacă voi găsi bunăvoinţă la Domnul, atunci El mă va aduce înapoi şi mă va lăsa să revăd Chivotul şi locuinţa lui.

26 B ut if He says thus: ‘I have no delight in you,’ here I am, let Him do to me as seems good to Him.”

Dacă însă va spune: «Nu Îmi eşti plăcut!», atunci sunt pregătit ca El să facă cu mine ce va crede de cuviinţă.“

27 T he king also said to Zadok the priest, “ Are you not a seer? Return to the city in peace, and your two sons with you, Ahimaaz your son, and Jonathan the son of Abiathar.

„Oare nu eşti tu un văzător? l-a întrebat apoi regele. Întoarceţi-vă în pace în cetate atât tu şi fiul tău Ahimaaţ, cât şi Abiatar cu fiul său Ionatan.

28 S ee, I will wait in the plains of the wilderness until word comes from you to inform me.”

Eu voi aştepta la vadurile pustiei până voi primi veşti de la voi.“

29 T herefore Zadok and Abiathar carried the ark of God back to Jerusalem. And they remained there.

Aşadar, Ţadok şi Abiatar au dus Chivotul lui Dumnezeu înapoi, la Ierusalim şi au rămas acolo.

30 S o David went up by the Ascent of the Mount of Olives, and wept as he went up; and he had his head covered and went barefoot. And all the people who were with him covered their heads and went up, weeping as they went up.

David urca Muntele Măslinilor, plângând, cu capul acoperit şi desculţ. Toţi cei care erau cu el şi-au acoperit capetele şi urcau şi ei, plângând.

31 T hen someone told David, saying, “Ahithophel is among the conspirators with Absalom.” And David said, “O Lord, I pray, turn the counsel of Ahithophel into foolishness!”

David a fost înştiinţat că Ahitofel se află printre trădători, de partea lui Absalom. Atunci David a zis: „Te rog, Doamne, fă ca Ahitofel să-i dea sfaturi proaste lui Absalom!“

32 N ow it happened when David had come to the top of the mountain, where he worshiped God—there was Hushai the Archite coming to meet him with his robe torn and dust on his head.

Când a ajuns în vârf, în locul unde oamenii obişnuiesc să I se închine lui Dumnezeu, architul Huşai îl aştepta acolo cu tunica sfâşiată şi cu pământ pe cap.

33 D avid said to him, “If you go on with me, then you will become a burden to me.

David i-a zis: „Dacă vii cu mine, vei fi doar o povară pentru mine.

34 B ut if you return to the city, and say to Absalom, ‘I will be your servant, O king; as I was your father’s servant previously, so I will now also be your servant,’ then you may defeat the counsel of Ahithophel for me.

Dacă însă te vei întoarce în cetate şi-i vei spune lui Absalom: «Slujitorul tău voi fi, o, rege. Până acum am fost slujitorul tatălui tău, însă acum doresc să fiu slujitorul tău!», atunci vei putea zădărnici pentru mine sfaturile lui Ahitofel.

35 A nd do you not have Zadok and Abiathar the priests with you there? Therefore it will be that whatever you hear from the king’s house, you shall tell to Zadok and Abiathar the priests.

Vor fi cu tine, acolo, preoţii Ţadok şi Abiatar. Orice vei auzi vorbindu-se în palatul regelui să le spui lor.

36 I ndeed they have there with them their two sons, Ahimaaz, Zadok’s son, and Jonathan, Abiathar’s son; and by them you shall send me everything you hear.”

Se mai află cu ei, acolo, şi fiii lor: Ahimaaţ, fiul lui Ţadok, şi Ionatan, fiul lui Abiatar. Să-mi trimiteţi prin ei orice ştire pe care o veţi afla.“

37 S o Hushai, David’s friend, went into the city. And Absalom came into Jerusalem.

Huşai, prietenul lui David, a intrat în Ierusalim chiar atunci când Absalom intra şi el în cetate.