1 J ehoshaphat had riches and honor in abundance; and by marriage he allied himself with Ahab.

Când Iehoşafat a ajuns să aibă multă bogăţie şi slavă, el s-a încuscrit cu Ahab.

2 A fter some years he went down to visit Ahab in Samaria; and Ahab killed sheep and oxen in abundance for him and the people who were with him, and persuaded him to go up with him to Ramoth Gilead.

După mai mulţi ani, Iehoşafat a coborât la Ahab, în Samaria. În cinstea lui şi a poporului care era cu el, Ahab a înjunghiat o mulţime de oi şi de boi. Apoi l-a îndemnat să-l însoţească împotriva Ramot-Ghiladului.

3 S o Ahab king of Israel said to Jehoshaphat king of Judah, “Will you go with me against Ramoth Gilead?” And he answered him, “I am as you are, and my people as your people; we will be with you in the war.”

Ahab, regele lui Israel, l-a întrebat pe Iehoşafat, regele lui Iuda: – Vrei să mergi cu mine împotriva Ramot-Ghiladului? – Eu şi cu tine vom fi una, iar poporul meu ca poporul tău, i-a răspuns Iehoşafat. Vin şi eu cu tine la război.

4 A lso Jehoshaphat said to the king of Israel, “Please inquire for the word of the Lord today.”

Însă Iehoşafat i-a mai zis regelui lui Israel: – Întreabă, te rog, mai întâi Cuvântul Domnului!

5 T hen the king of Israel gathered the prophets together, four hundred men, and said to them, “Shall we go to war against Ramoth Gilead, or shall I refrain?” So they said, “Go up, for God will deliver it into the king’s hand.”

Regele lui Israel i-a adunat pe profeţi, aproape patru sute de bărbaţi, şi i-a întrebat: – Să mergem la război împotriva Ramot-Ghiladului sau să renunţăm? – Du-te, i-au răspuns ei, pentru că Dumnezeu îl va da în mâna regelui!

6 B ut Jehoshaphat said, “ Is there not still a prophet of the Lord here, that we may inquire of Him?”

– Nu mai este aici nici un alt profet al Domnului, ca să-l putem întreba? a întrebat Iehoşafat.

7 S o the king of Israel said to Jehoshaphat, “ There is still one man by whom we may inquire of the Lord; but I hate him, because he never prophesies good concerning me, but always evil. He is Micaiah the son of Imla.” And Jehoshaphat said, “Let not the king say such things!”

Regele lui Israel i-a răspuns: – Mai este unul, pe nume Micaia, fiul lui Imla, prin care-L putem întreba pe Domnul, dar eu îl urăsc, pentru că nu profeţeşte nimic bun cu privire la mine, ci numai rău. – Să nu vorbească regele aşa, i-a zis Iehoşafat.

8 T hen the king of Israel called one of his officers and said, “Bring Micaiah the son of Imla quickly!”

Atunci regele lui Israel a chemat o căpetenie şi i-a spus: – Cheamă-l repede pe Micaia, fiul lui Imla!

9 T he king of Israel and Jehoshaphat king of Judah, clothed in their robes, sat each on his throne; and they sat at a threshing floor at the entrance of the gate of Samaria; and all the prophets prophesied before them.

Regele lui Israel şi Iehoşafat, regele lui Iuda, îmbrăcaţi în hainele regale, şedeau pe câte un tron, în aria de treierat de la intrarea porţii Samariei şi toţi profeţii profeţeau înaintea lor.

10 N ow Zedekiah the son of Chenaanah had made horns of iron for himself; and he said, “Thus says the Lord: ‘With these you shall gore the Syrians until they are destroyed.’”

Zedechia, fiul lui Chenaana, îşi făcuse nişte coarne din fier şi spunea: „Aşa vorbeşte Domnul: «Cu aceste coarne îi vei străpunge pe aramei până îi vei nimici!»“

11 A nd all the prophets prophesied so, saying, “Go up to Ramoth Gilead and prosper, for the Lord will deliver it into the king’s hand.”

Şi toţi ceilalţi profeţi profeţeau la fel: „Atacă Ramot-Ghiladul şi biruieşte! Domnul îl va da în mâna regelui!“

12 T hen the messenger who had gone to call Micaiah spoke to him, saying, “Now listen, the words of the prophets with one accord encourage the king. Therefore please let your word be like the word of one of them, and speak encouragement.”

Mesagerul care s-a dus să-l cheme pe Micaia i-a spus acestuia: – Toţi profeţii îi vestesc de bine regelui. Să fie şi cuvântul tău ca al fiecăruia dintre ei şi să vesteşti de bine!

13 A nd Micaiah said, “ As the Lord lives, whatever my God says, that I will speak.”

–Viu este Domnul că voi vesti doar ceea ce va spune Dumnezeul meu, i-a răspuns Micaia.

14 T hen he came to the king; and the king said to him, “Micaiah, shall we go to war against Ramoth Gilead, or shall I refrain?” And he said, “Go and prosper, and they shall be delivered into your hand!”

Când au ajuns la rege, acesta l-a întrebat: – Micaia, să ne ducem la război împotriva Ramot-Ghiladului sau să renunţăm? – Du-te şi biruieşte, i-a răspuns el, căci vor fi daţi în mâinile voastre!

15 S o the king said to him, “How many times shall I make you swear that you tell me nothing but the truth in the name of the Lord ?”

– De câte ori trebuie să te pun să juri că nu-mi vei spune decât adevărul în Numele Domnului ? l-a întrebat regele.

16 T hen he said, “I saw all Israel scattered on the mountains, as sheep that have no shepherd. And the Lord said, ‘These have no master. Let each return to his house in peace.’”

Atunci el a zis: – Am văzut tot Israelul risipit pe munţi ca o turmă de oi care nu are păstor, iar Domnul a zis: „Aceşti oameni nu au stăpân! Să se întoarcă fiecare în pace acasă!“

17 A nd the king of Israel said to Jehoshaphat, “Did I not tell you he would not prophesy good concerning me, but evil?”

Regele lui Israel i-a zis lui Iehoşafat: – Nu ţi-am spus că nu profeţeşte nimic bun cu privire la mine, ci numai rău?

18 T hen Micaiah said, “Therefore hear the word of the Lord: I saw the Lord sitting on His throne, and all the host of heaven standing on His right hand and His left.

Micaia a mai zis: – Ascultaţi Cuvântul Domnului! L-am văzut pe Domnul, şezând pe tronul Său şi toată oştirea cerurilor am văzut-o stând în picioare la dreapta şi la stânga Lui.

19 A nd the Lord said, ‘Who will persuade Ahab king of Israel to go up, that he may fall at Ramoth Gilead?’ So one spoke in this manner, and another spoke in that manner.

Şi Domnul a întrebat: – Cine-l va amăgi pe Ahab, regele lui Israel, ca să se ducă la Ramot-Ghilad şi să piară acolo? Unul a răspuns într-un fel, altul a răspuns în alt fel.

20 T hen a spirit came forward and stood before the Lord, and said, ‘I will persuade him.’ The Lord said to him, ‘In what way?’

Apoi a venit un duh, s-a înfăţişat înaintea Domnului şi I-a zis: – Eu îl voi amăgi! – Cum? l-a întrebat Domnul.

21 S o he said, ‘I will go out and be a lying spirit in the mouth of all his prophets.’ And the Lord said, ‘You shall persuade him and also prevail; go out and do so.’

– Voi ieşi, a răspuns el, şi voi fi un duh de minciună în gura tuturor profeţilor lui. Şi Domnul i-a zis: – Îl vei amăgi şi vei reuşi! Du-te şi fă aşa!

22 T herefore look! The Lord has put a lying spirit in the mouth of these prophets of yours, and the Lord has declared disaster against you.”

Astfel, Domnul a pus un duh de minciună în gura acestor profeţi ai tăi. Domnul a rostit nenorocirea împotriva ta.

23 T hen Zedekiah the son of Chenaanah went near and struck Micaiah on the cheek, and said, “Which way did the spirit from the Lord go from me to speak to you?”

Atunci Zedechia, fiul lui Chenaana, s-a apropiat, l-a lovit pe Micaia peste obraz şi i-a zis: – Pe unde a ieşit Duhul Domnului de la mine ca să-ţi vorbească?

24 A nd Micaiah said, “Indeed you shall see on that day when you go into an inner chamber to hide!”

– Vei vedea în ziua în care vei fugi dintr-o odaie în alta ca să te ascunzi, i-a răspuns Micaia!

25 T hen the king of Israel said, “Take Micaiah, and return him to Amon the governor of the city and to Joash the king’s son;

După aceea, regele lui Israel a zis: – Ia-l pe Micaia, du-l înapoi la Amon, conducătorul cetăţii, şi la Ioaş, fiul regelui,

26 a nd say, ‘Thus says the king: “Put this fellow in prison, and feed him with bread of affliction and water of affliction, until I return in peace.”’”

şi spune-le acestora că aşa vorbeşte regele: „Puneţi-l pe acest om în temniţă şi hrăniţi-l cu pâinea întristării şi cu apa întristării până mă voi întoarce în pace!“

27 B ut Micaiah said, “If you ever return in peace, the Lord has not spoken by me.” And he said, “Take heed, all you people!” Ahab Dies in Battle

Dar Micaia a spus: – Dacă te vei întoarce în pace, înseamnă că nu Domnul a vorbit prin mine! Voi, cei prezenţi, ascultaţi cu toţii! a mai adăugat el. Moartea lui Ahab

28 S o the king of Israel and Jehoshaphat the king of Judah went up to Ramoth Gilead.

Regele lui Israel împreună cu Iehoşafat, regele lui Iuda, s-au dus la Ramot-Ghilad.

29 A nd the king of Israel said to Jehoshaphat, “I will disguise myself and go into battle; but you put on your robes.” So the king of Israel disguised himself, and they went into battle.

Regele lui Israel i-a zis lui Iehoşafat: „Eu mă voi deghiza şi voi intra în luptă îmbrăcat astfel. Tu însă îmbracă-te cu hainele tale regale!“ Regele lui Israel s-a deghizat şi au intrat cu toţii în luptă.

30 N ow the king of Syria had commanded the captains of the chariots who were with him, saying, “Fight with no one small or great, but only with the king of Israel.”

Regele Aramului le poruncise căpeteniilor carelor sale astfel: „Să nu vă luptaţi nici cu cei mici, nici cu cei mari, ci numai cu regele lui Israel!“

31 S o it was, when the captains of the chariots saw Jehoshaphat, that they said, “It is the king of Israel!” Therefore they surrounded him to attack; but Jehoshaphat cried out, and the Lord helped him, and God diverted them from him.

Când căpeteniile carelor l-au văzut pe Iehoşafat, şi-au zis: „Acesta este regele lui Israel!“ Şi s-au întors spre el ca să-l atace. Atunci Iehoşafat a strigat după ajutor şi Domnul l-a ajutat. Dumnezeu i-a îndepărtat de la el,

32 F or so it was, when the captains of the chariots saw that it was not the king of Israel, that they turned back from pursuing him.

fiindcă atunci când căpeteniile carelor şi-au dat seama că nu este el regele lui Israel, l-au lăsat în pace.

33 N ow a certain man drew a bow at random, and struck the king of Israel between the joints of his armor. So he said to the driver of his chariot, “Turn around and take me out of the battle, for I am wounded.”

După aceea un arcaş a tras cu arcul la întâmplare şi l-a lovit pe regele lui Israel între armură şi zale. Regele i-a poruncit celui care mâna carul: „Întoarce şi scoate-mă de pe câmpul de luptă, pentru că am fost rănit!“

34 T he battle increased that day, and the king of Israel propped himself up in his chariot facing the Syrians until evening; and about the time of sunset he died.

Lupta s-a înteţit în ziua aceea. Regele lui Israel a rămas în picioare în car, în văzul arameilor, până seara, dar la apusul soarelui a murit.