1 L a risposta dolce calma il furore, ma la parola dura eccita l’ira.

Un răspuns blând potoleşte furia, dar o vorbă aspră provoacă mânia.

2 L a lingua dei saggi è ricca di scienza, ma la bocca degli stolti sgorga follia.

Limba înţelepţilor foloseşte corect cunoştinţa, dar gura proştilor împroaşcă nebunie.

3 G li occhi del Signore sono in ogni luogo, osservano i cattivi e i buoni.

Ochii Domnului sunt în orice loc, supraveghindu-i atât pe cei răi, cât şi pe cei buni.

4 L a lingua che calma è un albero di vita, ma la lingua perversa strazia lo spirito.

Limba care aduce însănătoşire este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte duhul.

5 L ’insensato disprezza l’istruzione di suo padre, ma chi tiene conto della riprensione diviene accorto.

Prostul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine primeşte mustrarea este înţelept.

6 N ella casa del giusto c’è grande abbondanza, ma nell’accumulo dell’empio c’è imbroglio.

În casa celui drept este mare bogăţie, dar câştigul celor răi le aduce necaz.

7 L e labbra dei saggi diffondono scienza, ma non così il cuore degli stolti.

Buzele celor înţelepţi răspândesc cunoştinţă, nu tot aşa face şi inima proştilor.

8 I l sacrificio degli empi è in abominio al Signore, ma la preghiera degli uomini retti gli è gradita.

Jertfa celor răi este o urâciune înaintea Domnului, dar rugăciunea celor drepţi Îi este plăcută.

9 L a via dell’empio è in abominio al Signore, ma egli ama chi segue la giustizia.

Calea celor răi este o urâciune înaintea Domnului, dar El îi iubeşte pe cei ce urmăresc dreptatea.

10 U na dura correzione spetta a chi lascia la retta via; chi odia la riprensione morirà.

O disciplinare severă îl aşteaptă pe cel ce părăseşte cărarea, iar cine dispreţuieşte mustrarea va muri.

11 I l soggiorno dei morti e l’abisso stanno davanti al Signore; quanto più i cuori dei figli degli uomini!

Locuinţa Morţilor şi Locul Nimicirii sunt înaintea Domnului; cu cât mai mult inimile fiilor oamenilor!

12 I l beffardo non ama che altri lo riprenda; egli non va dai saggi.

Batjocoritorului nu-i place să fie mustrat; de aceea nu va merge la cei înţelepţi.

13 I l cuore allegro rende gioioso il volto, ma quando il cuore è triste lo spirito è abbattuto.

O inimă veselă înseninează faţa, dar, prin îndurerarea inimii, duhul este zdrobit.

14 I l cuore dell’uomo intelligente cerca la scienza, ma la bocca degli stolti si pasce di follia.

Inima celor pricepuţi caută cunoştinţă, dar gura celor proşti se hrăneşte cu prostie.

15 T utti i giorni sono brutti per l’afflitto, ma per il cuore contento è sempre allegria.

Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu inima voioasă are parte de un ospăţ necurmat.

16 M eglio poco con il timore del Signore, che gran tesoro con turbamento.

Mai bine puţin, dar cu frică de Domnul, decât o mare bogăţie cu tulburare.

17 M eglio un piatto d’erbe dov’è l’amore, che un bue ingrassato dov’è l’odio.

Mai bine o mâncare de legume unde este dragoste, decât un bou îngrăşat unde este ură.

18 L ’uomo collerico fa nascere contese, ma chi è lento all’ira calma le liti.

Omul iute la mânie provoacă certuri, dar cel încet la mânie potoleşte cearta.

19 L a via del pigro è come una siepe di spine, ma il sentiero degli uomini retti è piano.

Drumul leneşului este ca o barieră de spini, dar cărarea celor drepţi este netezită.

20 I l figlio saggio rallegra il padre, ma l’uomo stolto disprezza sua madre.

Un fiu înţelept aduce bucurie tatălui său, dar omul prost îşi dispreţuieşte mama.

21 L a follia è una gioia per chi è privo di senno, ma l’uomo intelligente cammina diritto per la sua via.

Prostia este o bucurie pentru cel fără minte, dar omul priceput păstrează drumul drept.

22 I disegni falliscono dove mancano i consigli, ma riescono dove sono molti i consiglieri.

Fără sfat planurile dau greş, dar ele reuşesc când sunt mulţi sfetnici.

23 U no prova gioia quando risponde bene; è buona la parola detta a suo tempo!

Pentru un om este o bucurie să dea un răspuns iscusit şi ce bună este o vorbă spusă la timpul potrivit!

24 P er l’uomo sagace la via della vita conduce in alto, gli fa evitare il soggiorno dei morti, situato in basso.

Pentru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să-l abată de la Locuinţa Morţilor, care este jos.

25 I l Signore rovescia la casa dei superbi, ma rende stabili i confini della vedova.

Domnul distruge casa celor mândri, dar întăreşte hotarele văduvei.

26 I pensieri malvagi sono in abominio al Signore, ma le parole benevole sono pure ai suoi occhi.

Gândurile rele sunt o urâciune înaintea Domnului, dar cuvintele plăcute sunt curate.

27 C hi è avido di lucro turba la sua casa, ma chi odia i regali vivrà.

Cel lacom de câştig aduce necaz asupra familiei lui, dar cel ce urăşte mita va trăi.

28 I l cuore del giusto medita la sua risposta, ma la bocca degli empi sgorga cose malvagie.

Inima celui drept cântăreşte răspunsurile, dar gura celor răi împroaşcă lucruri rele.

29 I l Signore è lontano dagli empi, ma ascolta la preghiera dei giusti.

Domnul este departe de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor drepţi.

30 U no sguardo luminoso rallegra il cuore; una buona notizia fortifica le ossa.

O privire voioasă înveseleşte inima şi veştile bune dau sănătate oaselor.

31 L ’orecchio attento alla riprensione che conduce alla vita, abiterà tra i saggi.

Cel ce ascultă mustrarea care duce la viaţă va locui printre înţelepţi.

32 C hi rifiuta l’istruzione disprezza se stesso, ma chi dà retta alla riprensione acquista senno.

Cine ignoră corectarea se dispreţuieşte pe sine, dar cine ascultă mustrarea dobândeşte înţelepciune.

33 I l timore del Signore è scuola di saggezza, e l’umiltà precede la gloria.

Frica de Domnul îl învaţă pe om înţelepciunea, iar smerenia merge înaintea gloriei.