1 L a regina di Seba, udita la fama che circondava Salomone, venne a Gerusalemme per metterlo alla prova con degli enigmi. Essa giunse con un numerosissimo seguito, con cammelli carichi di aromi, d’oro in gran quantità e di pietre preziose. Recatasi da Salomone, gli disse tutto quello che aveva in cuore.

Când regina din Şeba a auzit despre faima lui Solomon, a venit la Ierusalim ca să-l încerce prin întrebări grele. Era însoţită de o caravană foarte numeroasă, având cu ea cămile încărcate cu mirodenii, foarte mult aur şi pietre preţioase; a venit la Solomon şi i-a vorbit despre tot ce avea pe inimă.

2 S alomone rispose a tutte le sue domande, e non ci fu cosa che fosse oscura per il re e che egli non sapesse spiegare.

Solomon i-a răspuns la toate întrebările; nu a fost nimic prea greu pe care Solomon să nu fi ştiut să i-l clarifice.

3 Q uando la regina di Seba ebbe visto la saggezza di Salomone, la reggia da lui costruita,

Când regina din Şeba a văzut înţelepciunea lui Solomon, palatul pe care-l zidise,

4 l e vivande della sua mensa, gli alloggi dei suoi servitori, l’ordine di servizio dei suoi ufficiali e le loro divise, i suoi coppieri e le loro vesti, gli olocausti che egli offriva nella casa del Signore, rimase fuori di sé dalla meraviglia.

mâncarea de la masa lui, locuinţa slujitorilor săi, slujirea servitorilor săi şi veşmintele acestora, paharnicii lui şi veşmintele acestora şi arderile lui de tot pe care le aducea la Casa Domnului, i s-a tăiat răsuflarea.

5 E disse al re: «Quanto avevo sentito dire nel mio paese sul tuo conto e sulla tua saggezza era dunque vero.

Apoi i-a zis regelui: „Aşadar, este adevărat ce am auzit despre faptele tale şi despre înţelepciunea ta!

6 M a io non ci ho creduto finché non sono venuta io stessa e non ho visto con i miei occhi; e ora, ecco, non mi era stata riferita neppure la metà della grandezza della tua saggezza! Tu superi la fama che me n’era giunta!

Dar nu am crezut aceste lucruri până când nu am venit şi până nu le-am văzut cu ochii mei. Iată însă că nu mi s-a spus nici măcar pe jumătate despre măreţia înţelepciunii tale! Tu ai mai mult decât se spune în zvonul pe care l-am auzit!

7 B eata la tua gente, beati questi tuoi servitori che stanno sempre davanti a te e ascoltano la tua saggezza!

Fericiţi sunt oamenii tăi şi fericiţi sunt aceşti slujitori ai tăi care stau mereu înaintea ta şi care aud înţelepciunea ta!

8 S ia benedetto il Signore, il tuo Dio, il quale ti ha gradito, mettendoti sul suo trono, perché tu regni per il Signore, per il tuo Dio! Dio ti ha stabilito re per esercitare il diritto e la giustizia, perché egli ama Israele e vuole conservarlo per sempre».

Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul tău, Care Şi-a găsit plăcerea în tine, punându-te pe tronul Lui, ca să fii rege pentru Domnul, Dumnezeul tău. Dumnezeul tău îl iubeşte pe Israel şi vrea să-l statornicească pe vecie! El te-a pus rege peste ei ca să faci judecată şi dreptate.“

9 P oi donò al re centoventi talenti d’oro, grandissima quantità di aromi e pietre preziose. Non ci furono più tali aromi, come quelli che la regina di Seba diede al re Salomone.

Şi ea i-a dăruit regelui o sută douăzeci de talanţi de aur, o mare cantitate de mirodenii, precum şi pietre preţioase. Nu s-au mai văzut niciodată aşa mirodenii ca acelea pe care regina din Şeba i le-a dăruit regelui Solomon.

10 ( I servitori di Curam e i servitori di Salomone che portavano oro da Ofir, portavano anche del legno di sandalo e delle pietre preziose;

(Slujitorii lui Hiram şi slujitorii lui Solomon, cei care au adus aur din Ofir, au mai adus de acolo şi lemn de algum şi pietre preţioase.

11 e di questo legno di sandalo il re fece delle scale per la casa del Signore e per il palazzo reale, delle cetre e dei saltèri per i cantori. Del legno come questo non se n’era mai visto prima nel paese di Giuda).

Din lemnul de algum regele a făcut trepte pentru Casa Domnului şi pentru palatul regelui, lire şi harfe pentru cântăreţi. Niciodată nu se mai văzuse aşa ceva în ţara lui Iuda.)

12 I l re Salomone diede alla regina di Seba tutto quello che lei desiderò e chiese, oltre all’equivalente di quello che aveva portato al re. Poi si rimise in cammino e, con i suoi servitori, ritornò al suo paese. Ricchezze di Salomone

Regele Solomon i-a dat reginei din Şeba tot ce a dorit şi a cerut, mai mult decât a adus ea regelui. După aceea, ea a plecat şi s-a întors în ţara sa împreună cu slujitorii săi. Fastul de la curtea lui Solomon

13 I l peso dell’oro che giungeva ogni anno a Salomone era di seicentosessantasei talenti,

Cantitatea de aur care intra anual în vistieria lui Solomon era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi de aur,

14 o ltre a quello che percepiva dai trafficanti e dai negozianti che gliene portavano, da tutti i re dell’Arabia e dai governatori del paese che portavano a Salomone oro e argento.

în afară de cel adus de negustori şi comercianţi. De asemenea, toţi regii Arabiei şi guvernatorii ţării îi aduceau aur şi argint lui Solomon.

15 I l re Salomone fece fare duecento scudi grandi d’oro battuto, per ognuno dei quali impiegò seicento sicli d’oro battuto,

Regele Solomon a făcut două sute de scuturi mari din aur bătut, pentru fiecare scut folosind câte şase sute de şecheli de aur bătut

16 e trecento altri scudi d’oro battuto, per ognuno dei quali impiegò trecento sicli d’oro; e il re li mise nella «Casa della Foresta del Libano».

şi trei sute de scuturi mici din aur bătut, pentru fiecare dintre aceste scuturi folosind câte trei sute de şecheli de aur. Regele le-a pus în Palatul Pădurii Libanului.

17 I l re fece pure un gran trono d’avorio, che rivestì d’oro puro.

Regele a mai făcut şi un tron mare din fildeş şi l-a poleit cu aur curat.

18 Q uesto trono aveva sei gradini e una pedana d’oro connessi con il trono; c’erano dei bracci da un lato e dall’altro del seggio; due leoni stavano presso i bracci

Tronul avea şase trepte şi un reazem din aur pentru picioare, care era fixat de tron. De fiecare parte a tronului era câte o rezemătoare, iar lângă fiecare rezemătoare era aşezat câte un leu.

19 e dodici leoni stavano sui sei gradini, da una parte e dall’altra. Niente di simile era ancora stato fatto in nessun altro regno.

Alţi doisprezece lei erau aşezaţi de-o parte şi de alta a celor şase trepte. Aşa ceva nu se mai făcuse pentru nici un regat.

20 T utte le coppe del re Salomone erano d’oro, e tutto il vasellame della «Casa Foresta del Libano» era d’oro puro; dell’argento non si faceva alcun conto al tempo di Salomone.

Toate vasele de băut ale regelui Solomon erau din aur şi toate vasele din Palatul Pădurii Libanului erau din aur pur, întrucât argintul nu era de mare preţ în zilele lui Solomon.

21 I nfatti il re aveva delle navi che andavano a Tarsis con la gente di Curam; e una volta ogni tre anni venivano le navi da Tarsis, portando oro, argento, avorio, scimmie e pavoni.

Căci regele avea corăbii de Tarşiş care navigau cu slujitorii lui Hiram şi o dată la trei ani aduceau aur, argint, fildeş, maimuţe şi păuni.

22 C osì il re Salomone fu il più grande di tutti i re della terra per ricchezze e per saggezza.

Regele Solomon i-a întrecut în bogăţie şi în înţelepciune pe toţi regii pământului.

23 E tutti i re della terra cercavano di vedere Salomone per udire la saggezza che Dio gli aveva messa in cuore.

Toţi regii pământului căutau să-l vadă pe Solomon ca să-i asculte înţelepciunea pe care Dumnezeu o pusese în inima lui.

24 O gnuno di essi gli portava il suo dono: vasi d’argento, vasi d’oro, vesti, armi, aromi, cavalli, muli; e questo avveniva ogni anno.

An de an, fiecare dintre cei care veneau îşi aducea darul: vase de argint şi de aur, arme, mirodenii, cai şi catâri.

25 S alomone aveva delle scuderie per quattromila cavalli, carri e dodicimila cavalieri, che distribuiva nelle città dove teneva i suoi carri e in Gerusalemme presso di sé.

Solomon avea patru mii de grajduri pentru cai şi care şi douăsprezece mii de călăreţi, pe care îi ţinea atât în cetăţile pentru care, cât şi împreună cu el, la Ierusalim.

26 E gli dominava su tutti i re, dal Fiume sino al paese dei Filistei e sino ai confini d’Egitto.

El stăpânea peste toate regatele, de la râu până în ţara filistenilor şi până la hotarul Egiptului.

27 I l re fece in modo che l’argento fosse in Gerusalemme così comune come le pietre, e i cedri tanto abbondanti quanto i sicomori della pianura.

Regele a făcut ca argintul să fie la fel de obişnuit în Ierusalim precum pietrele, iar cedrii la fel de numeroşi precum sicomorii de pe dealuri.

28 E si conducevano a Salomone dei cavalli dall’Egitto e da tutti i paesi. Morte di Salomone

Caii lui Solomon erau aduşi din Egipt şi din toate celelalte ţări.

29 I l rimanente delle azioni di Salomone, le prime e le ultime, sono scritte nel libro di Natan, il profeta, nella profezia di Aiia di Silo e nelle visioni di Ieddo, il veggente, relative a Geroboamo, figlio di Nebat.

Celelalte fapte ale lui Solomon, de la început până la sfârşit, nu sunt scrise oare în „Cronicile profetului Natan“, în „Profeţia şilonitului Ahia“ şi în „Viziunile văzătorului Ido“, cele cu privire la Ieroboam, fiul lui Nebat?

30 S alomone regnò a Gerusalemme, su tutto Israele, quarant’anni.

Solomon a domnit timp de patruzeci de ani la Ierusalim, peste tot Israelul.

31 P oi Salomone si addormentò con i suoi padri e fu sepolto nella città di Davide suo padre; e Roboamo suo figlio regnò al suo posto.

Apoi Solomon s-a culcat alături de părinţii săi şi a fost înmormântat în cetatea tatălui său, David. Şi în locul lui a domnit fiul său Roboam.