1 P assarono tre anni senza guerra tra la Siria e Israele.

Timp de trei ani, n-a mai fost nici un război între Aram şi Israel.

2 N el terzo anno Giosafat, re di Giuda, scese a trovare il re d’Israele.

După trei ani, Iehoşafat, regele lui Iuda, s-a dus la regele lui Israel.

3 I l re d’Israele aveva detto ai suoi servitori: «Voi sapete che Ramot di Galaad è nostra, e noi ce ne stiamo tranquilli senza toglierla di mano al re di Siria».

Regele lui Israel le spusese slujitorilor săi: „Ştiţi că cetatea Ramot-Ghilad este a noastră, iar noi nu facem nimic pentru a o lua înapoi de la regele Aramului!“

4 E disse a Giosafat: «Vuoi venire con me alla guerra contro Ramot di Galaad?» Giosafat rispose al re d’Israele: «Conta su di me come su te stesso, sulla mia gente come sulla tua, sui miei cavalli come sui tuoi».

El l-a întrebat pe Iehoşafat: – Vrei să mergi cu mine la război împotriva Ramot-Ghiladului? – Eu şi cu tine vom fi una, poporul meu ca poporul tău şi caii mei ca ai tăi, i-a răspuns Iehoşafat regelui lui Israel.

5 P oi Giosafat disse al re d’Israele: «Ti prego, consulta oggi la parola del Signore ».

Însă Iehoşafat i-a mai zis regelui lui Israel: – Întreabă, te rog, mai întâi Cuvântul Domnului.

6 A llora il re d’Israele radunò i profeti, in numero di circa quattrocento, e disse loro: «Debbo andare a far guerra a Ramot di Galaad, o no?» Quelli risposero: «Va’, e il Signore la darà nelle mani del re».

Regele lui Israel i-a adunat pe profeţi, aproape patru sute de bărbaţi, şi i-a întrebat: – Să mă duc la război împotriva Ramot-Ghiladului sau să renunţ? – Du-te, i-au răspuns ei, pentru că Domnul îl va da în mâna regelui!

7 M a Giosafat disse: «Non c’è qui nessun altro profeta del Signore da poter consultare?»

– Nu mai este aici nici un alt profet al Domnului ca să-l putem întreba? a întrebat Iehoşafat.

8 I l re d’Israele rispose a Giosafat: «C’è ancora un uomo per mezzo del quale si potrebbe consultare il Signore; ma io lo odio perché non mi predice mai nulla di buono, ma soltanto del male: è Micaia, figlio d’Imla». E Giosafat disse: «Non dica così il re!»

Regele lui Israel i-a răspuns: – Mai este unul, pe nume Micaia, fiul lui Imla, prin care-L putem întreba pe Domnul, dar eu îl urăsc, pentru că nu profeţeşte nimic bun cu privire la mine, ci numai rău. – Să nu vorbească regele aşa, i-a zis Iehoşafat.

9 A llora il re d’Israele chiamò un eunuco e gli disse: «Fa’ subito venire Micaia, figlio d’Imla». Consultazione di Micaia

Atunci regele lui Israel a chemat o căpetenie şi i-a spus: – Cheamă-l repede pe Micaia, fiul lui Imla!

10 I l re d’Israele e Giosafat, re di Giuda, sedevano ciascuno sul suo trono, vestiti dei loro abiti regali, nell’aia che è all’ingresso della porta di Samaria; e tutti i profeti profetizzavano davanti a loro.

Regele lui Israel şi Iehoşafat, regele lui Iuda, îmbrăcaţi în hainele regale, şedeau pe câte un tron în aria de treierat de la intrarea porţii Samariei şi toţi profeţii profeţeau înaintea lor.

11 S edechia, figlio di Chenaana, si era fatto delle corna di ferro, e disse: «Così dice il Signore: “Con queste corna colpirai i Siri finché tu li abbia completamente distrutti”».

Zedechia, fiul lui Chenaana, îşi făcuse nişte coarne de fier şi spunea: „Aşa vorbeşte Domnul: «Cu aceste coarne îi vei străpunge pe aramei până îi vei nimici!»“

12 T utti i profeti profetizzavano nello stesso modo, dicendo: «Va’ contro Ramot di Galaad, e vincerai; il Signore la darà nelle mani del re».

Şi toţi ceilalţi profeţi profeţeau la fel: „Atacă Ramot-Ghiladul şi biruieşte! Domnul îl va da în mâna regelui!“

13 I l messaggero che era andato a chiamare Micaia gli parlò così: «Ecco, tutti i profeti, unanimi, predicono del bene al re; ti prego, le tue parole siano concordi con le loro, e predici del bene!»

Mesagerul care s-a dus să-l cheme pe Micaia i-a spus acestuia: – Toţi profeţii îi vestesc de bine regelui. Să fie şi cuvântul tău ca al fiecăruia dintre ei şi să vesteşti de bine!

14 M a Micaia rispose: «Com’è vero che il Signore vive, io dirò quel che il Signore mi dirà».

– Viu este Domnul că voi vesti doar ceea ce-mi va spune Domnul, i-a răspuns Micaia.

15 Q uando giunse davanti al re, il re gli disse: «Micaia, dobbiamo andare a far guerra a Ramot di Galaad, o no?» Egli rispose: «Va’ pure, tu vincerai; il Signore la darà nelle mani del re».

Când a ajuns la rege, acesta l-a întrebat: – Micaia, să ne ducem la război împotriva Ramot-Ghiladului sau să renunţăm? – Du-te şi biruieşte, i-a răspuns el, căci Domnul îl va da în mâna regelui.

16 I l re gli disse: «Quante volte dovrò scongiurarti di non dirmi altro che la verità nel nome del Signore ?»

– De câte ori trebuie să te pun să juri că nu-mi vei spune decât adevărul în Numele Domnului ? l-a întrebat regele.

17 M icaia rispose: «Ho visto tutto Israele disperso su per i monti, come pecore che non hanno pastore; e il Signore ha detto: “Questa gente non ha padrone; ciascuno ritorni in pace a casa sua”».

Atunci el a răspuns: – Am văzut tot Israelul risipit pe munţi ca o turmă de oi care nu are păstor, iar Domnul a zis: „Aceşti oameni nu au stăpân! Să se întoarcă fiecare în pace acasă!“

18 I l re d’Israele disse a Giosafat: «Non te l’avevo detto che costui non mi avrebbe predetto nulla di buono, ma soltanto del male?»

Regele lui Israel i-a zis lui Iehoşafat: – Nu ţi-am spus că nu profeţeşte nimic bun cu privire la mine, ci numai rău?

19 M icaia replicò: «Perciò ascolta la parola del Signore. Io ho visto il Signore seduto sul suo trono, e tutto l’esercito del cielo che gli stava a destra e a sinistra.

Micaia a mai zis: – Ascultă deci Cuvântul Domnului! L-am văzut pe Domnul şezând pe tronul Său şi toată oştirea cerurilor am văzut-o stând în picioare lângă El, la dreapta şi la stânga Lui.

20 I l Signore disse: “Chi ingannerà Acab affinché vada contro Ramot di Galaad e vi perisca?” Ci fu chi rispose in un modo e chi in un altro.

Şi Domnul a întrebat: – Cine-l va amăgi pe Ahab ca să se ducă la Ramot-Ghilad şi să piară acolo? Unul a răspuns într-un fel, altul a răspuns în alt fel.

21 A llora si fece avanti uno spirito, il quale si presentò davanti al Signore e disse: “Lo ingannerò io”.

Apoi a venit un duh, s-a înfăţişat înaintea Domnului şi I-a zis: – Eu îl voi amăgi. – Cum? l-a întrebat Domnul.

22 I l Signore gli disse: “E come?” Quello rispose: “Io uscirò e sarò spirito di menzogna in bocca a tutti i suoi profeti”. Il Signore gli disse: “Sì, riuscirai a ingannarlo; esci e fa’ così”.

– Voi ieşi, a răspuns el, şi voi fi un duh de minciună în gura tuturor profeţilor lui. Şi Domnul i-a zis: – Îl vei amăgi şi vei reuşi! Du-te şi fă aşa!

23 E ora ecco, il Signore ha messo uno spirito di menzogna in bocca a tutti questi tuoi profeti; ma il Signore ha pronunciato del male contro di te».

Astfel, Domnul a pus un duh de minciună în gura tuturor acestor profeţi ai tăi. Domnul a rostit nenorocirea împotriva ta.

24 A llora Sedechia, figlio di Chenaana, si accostò, diede uno schiaffo a Micaia e disse: «Per dove è passato lo Spirito del Signore, quand’è uscito da me per parlare a te?»

Atunci Zedechia, fiul lui Chenaana, s-a apropiat, l-a lovit pe Micaia peste obraz şi i-a zis: – Pe unde a ieşit Duhul Domnului de la mine ca să-ţi vorbească?

25 M icaia rispose: «Lo vedrai il giorno che andrai di camera in camera per nasconderti!»

– Vei vedea în ziua în care vei fugi dintr-o odaie în alta ca să te ascunzi! i-a răspuns Micaia.

26 I l re d’Israele disse: «Prendi Micaia, portalo da Ammon, governatore della città, e da Ioas, figlio del re, e di’ loro:

După aceea, regele lui Israel a zis: – Ia-l pe Micaia, du-l înapoi la Amon, conducătorul cetăţii, şi la Ioaş, fiul regelui,

27 “ Così dice il re: ‘Rinchiudete costui in prigione, mettetelo a pane e acqua finché io torni sano e salvo’”».

şi spune-le acestora că aşa vorbeşte regele: „Puneţi-l pe acest om în temniţă şi hrăniţi-l cu pâinea întristării şi cu apa întristării până mă voi întoarce în pace!“

28 M icaia disse: «Se tu torni sano e salvo, non sarà il Signore che avrà parlato per bocca mia». E aggiunse: «Udite questo, popoli tutti!» Sconfitta e morte di Acab

Dar Micaia a spus: – Dacă te vei întoarce în pace, înseamnă că nu Domnul a vorbit prin mine. Voi cei prezenţi, ascultaţi cu toţii! a mai adăugat el. Moartea lui Ahab

29 I l re d’Israele e Giosafat, re di Giuda, marciarono dunque contro Ramot di Galaad.

Regele lui Israel împreună cu Iehoşafat, regele lui Iuda, s-au dus la Ramot-Ghilad.

30 I l re d’Israele disse a Giosafat: «Io mi travestirò per andare in battaglia; ma tu mettiti i tuoi abiti regali». E il re d’Israele si travestì e andò in battaglia.

Regele lui Israel i-a zis lui Iehoşafat: „Eu mă voi deghiza şi voi intra în luptă îmbrăcat astfel. Tu însă îmbracă-te cu hainele tale regale.“ Regele lui Israel s-a deghizat şi, îmbrăcat astfel, a intrat în luptă.

31 I l re di Siria aveva dato quest’ordine ai trentadue capitani dei suoi carri: «Non combattete contro nessuno, piccolo o grande, ma soltanto contro il re d’Israele».

Regele Aramului le poruncise celor treizeci şi două de căpetenii ale carelor sale astfel: „Să nu vă luptaţi nici cu cei mici, nici cu cei mari, ci numai cu regele lui Israel!“

32 Q uando i capitani dei carri scorsero Giosafat, dissero: «Certo quello è il re d’Israele», e si diressero contro di lui per attaccarlo; ma Giosafat mandò un grido.

Când căpeteniile carelor l-au văzut pe Iehoşafat, şi-au zis: „Cu siguranţă acesta este regele lui Israel!“ Şi s-au întors spre el ca să-l atace. Atunci Iehoşafat a strigat după ajutor;

33 A llora i capitani si accorsero che egli non era il re d’Israele, e cessarono di assalirlo.

dar când căpeteniile carelor şi-au dat seama că nu este el regele lui Israel, l-au lăsat în pace.

34 M a un uomo scoccò a caso la freccia del suo arco, e ferì il re d’Israele tra la corazza e le falde; perciò il re disse al suo cocchiere: «Svolta, portami fuori dal campo, perché sono ferito».

După aceea un arcaş a tras cu arcul la întâmplare şi l-a lovit pe regele lui Israel între armură şi zale. Regele i-a poruncit celui care mâna carul: „Întoarce şi scoate-mă de pe câmpul de luptă, pentru că am fost rănit!“

35 M a la battaglia fu così accanita quel giorno, che il re fu trattenuto sul suo carro di fronte ai Siri, e morì verso sera; il sangue della sua ferita era colato nel fondo del carro.

Lupta s-a înteţit în ziua aceea. Regele a rămas în picioare în car, în văzul arameilor, dar seara a murit. Sângele din rană i-a curs în interiorul carului.

36 M entre il sole tramontava, un grido corse per tutto il campo: «Ognuno alla sua città! Ognuno al suo paese!»

Când a apus soarele, s-a strigat în tabără: „Fiecare să plece în cetatea lui! Fiecare să plece în ţara lui!“

37 C osì il re morì, fu portato a Samaria, e in Samaria fu sepolto.

Astfel, regele a murit şi a fost dus la Samaria, unde l-au înmormântat.

38 Q uando si lavò il carro presso lo stagno di Samaria – in quell’acqua si lavavano le prostitute – i cani leccarono il sangue di Acab, secondo la parola che il Signore aveva pronunciata.

Când au spălat carul într-un iaz din Samaria, câinii i-au lins sângele, iar prostituatele s-au scăldat acolo, potrivit cuvântului pe care-l spusese Domnul.

39 I l resto delle azioni di Acab, tutto quello che fece, la casa d’avorio che costruì e tutte le città che edificò, tutto questo sta scritto nel libro delle Cronache dei re d’Israele.

Celelalte fapte ale lui Ahab, tot ce a făcut el, palatul de fildeş pe care l-a construit şi toate cetăţile pe care le-a zidit, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“?

40 C osì Acab si addormentò con i suoi padri, e Acazia, suo figlio, regnò al suo posto. Giosafat, re di Giuda

Ahab s-a culcat alături de părinţii săi, iar în locul său a domnit fiul său Ahazia. Domnia lui Iehoşafat peste Iuda

41 G iosafat, figlio di Asa, cominciò a regnare sopra Giuda il quarto anno di Acab, re d’Israele.

Iehoşafat, fiul lui Asa, a început să domnească peste Iuda în al patrulea an al domniei lui Ahab, regele lui Israel.

42 G iosafat aveva trentacinque anni quando cominciò a regnare, e regnò venticinque anni a Gerusalemme. Il nome di sua madre era Azuba, figlia di Sili.

Iehoşafat avea treizeci şi cinci de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de douăzeci şi cinci de ani. Mama lui se numea Azuba şi era fiica lui Şilhi.

43 E gli imitò in ogni cosa la condotta di Asa, suo padre, e non se ne allontanò; fece quel che è giusto agli occhi del Signore. Tuttavia gli alti luoghi non scomparvero; il popolo offriva ancora sacrifici e profumi sugli alti luoghi.

El a umblat în toate căile tatălui său, Asa, şi nu s-a abătut de la ele, făcând ce e drept înaintea Domnului. Totuşi înălţimile nu au fost îndepărtate, iar poporul mai aducea încă jertfe şi ardea tămâie pe înălţimi.

44 G iosafat visse in pace con il re d’Israele.

De asemenea, Iehoşafat a trăit în pace cu regele lui Israel.

45 I l resto delle azioni di Giosafat, le prodezze che fece e le sue guerre sono scritte nel libro delle Cronache dei re di Giuda.

Celelalte fapte ale lui Iehoşafat, puterea pe care a arătat-o şi războaiele pe care le-a purtat, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“?

46 E gli fece sparire dal paese gli ultimi uomini che si prostituivano e che erano rimasti dal tempo di Asa suo padre.

El i-a nimicit pe bărbaţii care se prostituau şi care rămăseseră în ţară de pe vremea tatălui său, Asa.

47 A quel tempo non c’era re in Edom; un prefetto fungeva da re.

În acea perioadă, nu era rege în Edom. În locul regelui era un guvernator.

48 G iosafat costruì delle navi di Tarsis per andare a Ofir in cerca d’oro; ma poi non andò, perché le navi naufragarono a Esion-Gheber.

Iehoşafat a făcut nişte corăbii pentru negoţ, care să meargă la Ofir după aur, dar n-au mai plecat, pentru că au fost sfărâmate la Eţion-Gheber.

49 A llora Acazia, figlio di Acab, disse a Giosafat: «Lascia che i miei servitori vadano con i tuoi servitori sulle navi!» Ma Giosafat non volle.

Atunci Ahazia, fiul lui Ahab, i-a zis lui Iehoşafat: „Să meargă slujitorii mei împreună cu slujitorii tăi cu corăbiile!“ Dar Iehoşafat nu a vrut.

50 G iosafat si addormentò con i suoi padri, e con essi fu sepolto nella città di Davide, suo padre; e Ieoram, suo figlio, regnò al suo posto. Acazia, re d’Israele

Iehoşafat s-a culcat alături de părinţii săi şi a fost înmormântat alături de părinţii săi, în cetatea strămoşului său David, iar în locul lui a domnit fiul său Iehoram. Domnia lui Ahazia peste Israel

51 A cazia, figlio di Acab, cominciò a regnare sopra Israele a Samaria il diciassettesimo anno di Giosafat, re di Giuda, e regnò due anni sopra Israele.

Ahazia, fiul lui Ahab, a început să domnească peste Israel în Samaria în al şaptesprezecelea an al domniei lui Iehoşafat, regele lui Iuda, şi a domnit timp de doi ani peste Israel.

52 E gli fece ciò che è male agli occhi del Signore e imitò la condotta di suo padre, di sua madre e di Geroboamo, figlio di Nebat, che aveva fatto peccare Israele.

El a făcut ce este rău înaintea Domnului şi a trăit ca tatăl său, ca mama sa şi ca Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l-a făcut pe Israel să păcătuiască.

53 A dorò Baal, si prostrò dinanzi a lui, e provocò lo sdegno del Signore, Dio d’Israele, esattamente come aveva fatto suo padre.

El i-a slujit lui Baal, i s-a închinat şi l-a provocat astfel la mânie pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, aşa cum făcuse şi tatăl său.