1 U na donna, moglie di uno dei discepoli dei profeti, si rivolse a Eliseo e disse: «Mio marito, tuo servo, è morto; e tu sai che il tuo servo temeva il Signore. Il suo creditore è venuto per prendersi i miei due figli come schiavi».

Soţia unuia dintre fiii profeţilor i s-a plâns lui Elisei, zicându-i: – Ucenicul tău, soţul meu, a murit şi tu ştii că ucenicul tău se temea de Domnul. Creditorul vine acum să-i ia pe cei doi copii ai mei şi să-i facă sclavii lui.

2 E liseo le disse: «Che devo fare per te? Dimmi, che cosa hai in casa?» La donna rispose: «La tua serva non ha nulla in casa, tranne un vasetto d’olio».

Elisei a întrebat-o: – Ce aş putea face pentru tine? Spune-mi ce ai în casa ta? – Slujitoarea ta nu mai are nimic în casă, a răspuns ea, decât un vas cu ulei.

3 A llora egli disse: «Va’ fuori, chiedi in prestito a tutti i tuoi vicini dei vasi vuoti; e non ne chiedere pochi.

– Du-te şi cere vase de la toţi vecinii tăi, i-a zis Elisei. Cere vase goale şi să nu fie puţine.

4 P oi torna, chiudi la porta dietro di te e i tuoi figli, e versa dell’olio in tutti quei vasi; e, a mano a mano che saranno pieni, falli mettere da parte.

Când te vei întoarce, încuie uşa după tine şi fiii tăi. Apoi toarnă ulei în fiecare din aceste vase şi, când vor fi pline, pune-le deoparte.

5 L a donna se ne andò e si chiuse in casa con i suoi figli; questi le portavano i vasi e lei vi versava l’olio.

Atunci a plecat şi a încuiat uşa după ea şi după fiii săi. Ei apropiau vasele şi ea turna ulei în ele.

6 Q uando i vasi furono pieni, disse a suo figlio: «Portami ancora un vaso». Egli le rispose: «Non ci sono più vasi». E l’olio si fermò.

Când vasele au fost pline, ea i-a zis fiului său: – Mai adu-mi un vas! – Nu mai este nici unul, i-a zis el. Atunci uleiul a încetat să mai curgă.

7 A llora lei andò e riferì tutto all’uomo di Dio, che le disse: «Va’ a vendere l’olio e paga il tuo debito; e di quel che resta sostèntati tu e i tuoi figli». La risurrezione del figlio della Sunamita

După aceea s-a dus şi i-a spus omului lui Dumnezeu lucrul acesta. El i-a zis: „Du-te, vinde uleiul şi plăteşte-ţi datoria, iar cu ce va rămâne vei putea trăi tu şi fiii tăi.“ Învierea fiului sunamitei

8 U n giorno Eliseo passava per Sunem; là c’era una donna ricca che lo trattenne con premura perché mangiasse da lei; così tutte le volte che passava di là andava a mangiare da lei.

Într-o zi Elisei trecea prin Sunem. Acolo era o femeie bogată care a stăruit ca el să mănânce la ea. Şi ori de câte ori trecea pe acolo, Elisei se oprea la ea ca să mănânce.

9 L a donna disse a suo marito: «Ecco, io so che quest’uomo che passa sempre da noi è un santo uomo di Dio.

Ea i-a zis soţului ei: „Iată, ştiu că omul acesta, care trece adesea pe la noi, este un om sfânt al lui Dumnezeu.

10 T i prego, costruiamogli, di sopra, una piccola camera in muratura e mettiamoci per lui un letto, un tavolino, una sedia e un candeliere, affinché, quando verrà da noi, egli possa ritirarvisi.

Să facem pe acoperiş o odaie mică cu pereţi şi să punem în ea un pat pentru el, o masă, un scaun şi un sfeşnic, pentru ca oricând va veni la noi, să poată sta acolo.“

11 C osì, un giorno che egli giunse a Sunem, si ritirò in quella camera e vi dormì.

Într-o zi, când Elisei s-a întors, a intrat în odaie şi s-a odihnit acolo.

12 E disse a Gheazi, suo servo: «Chiama questa Sunamita». Egli la chiamò, e lei si presentò davanti a lui.

Apoi a zis slujitorului său, Ghehazi: „Cheam-o pe şunamita aceasta!“ Ghehazi a chemat-o şi ea a venit.

13 E liseo disse a Gheazi: «Dille così: “Tu hai avuto per noi tutta questa premura; che si può fare per te? Hai bisogno che si parli per te al re o al capo dell’esercito?”» Lei rispose:

Elisei i-a zis lui Ghehazi: „Spune-i: «Tu te-ai deranjat făcând toate aceste lucruri pentru noi. Cu ce-am putea să-ţi răsplătim? Să vorbim pentru tine regelui sau conducătorului oştirii?»“ Ea a răspuns: „Eu locuiesc în mijlocul poporului meu.“

14 « Io vivo in mezzo al mio popolo». Ed Eliseo disse: «Che si potrebbe fare per lei?» Gheazi rispose: «Certo non ha figli, e suo marito è vecchio».

– Ce putem face pentru ea? a întrebat Elisei. – Ei bine, ea nu are nici un fiu, a răspuns Ghehazi, iar soţul ei este bătrân.

15 E liseo gli disse: «Chiamala!» Gheazi la chiamò e lei si presentò alla porta.

– Cheam-o! i-a zis Elisei. El a chemat-o, iar ea s-a oprit în prag.

16 E d Eliseo le disse: «L’anno prossimo, in questo stesso periodo, tu abbraccerai un figlio». Lei rispose: «No, mio signore, tu che sei un uomo di Dio non ingannare la tua serva!»

– La anul, pe vremea aceasta, vei ţine în braţe un fiu, a zis Elisei. – Nu, stăpâne! a zis ea. Nu o amăgi pe slujitoarea ta, omule al lui Dumnezeu!

17 Q uesta donna concepì e, l’anno dopo, in quel medesimo periodo partorì un figlio, come Eliseo le aveva detto.

Femeia a rămas însărcinată şi a născut un fiu chiar pe vremea aceea, în anul următor, aşa cum i-a zis Elisei.

18 I l bambino si fece grande; e un giorno, uscito per andare da suo padre che era con i mietitori,

Copilul a crescut. Într-o zi, când se dusese la tatăl său, acolo unde erau secerătorii,

19 d isse a suo padre: «La mia testa! la mia testa!» Il padre disse al servo: «Portalo da sua madre!»

i-a zis tatălui său: „Capul meu! Capul meu!“ Atunci tatăl copilului a zis slujitorului său: „Du-l la mama sa!“

20 I l servo lo portò via e lo condusse da sua madre. Il bambino rimase sulle ginocchia di lei fino a mezzogiorno, poi morì.

După ce slujitorul l-a luat şi l-a dus la mama sa, copilul a stat pe genunchii ei până la amiază şi apoi a murit.

21 A llora la donna salì, lo adagiò sul letto dell’uomo di Dio, chiuse la porta e uscì.

Ea s-a ridicat şi a aşezat copilul pe patul omului lui Dumnezeu. Apoi a închis uşa şi a plecat.

22 P oi chiamò suo marito e gli disse: «Ti prego, mandami un servo e un’asina, perché voglio correre dall’uomo di Dio e tornare».

L-a chemat pe soţul său şi i-a zis: – Trimite-mi, te rog, un slujitor şi o măgăriţă ca să pot merge repede la omul lui Dumnezeu, după care mă voi întoarce.

23 I l marito le chiese: «Perché vuoi andare da lui quest’oggi? Non è il novilunio e non è sabato». Lei rispose: «Lascia fare!»

Dar el a întrebat-o: – De ce te duci astăzi la el? Nu este nici lună nouă, nici Sabat. Ea i-a răspuns: – Fii pe pace!

24 P oi fece sellare l’asina e disse al suo servo: «Guidala, e tira via; non mi fermare per strada, a meno che io non te lo dica».

Şi după ce a înşeuat măgăriţa, a zis slujitorului ei: „Mână de îndată! Să nu te oprești pentru mine decât atunci când îţi voi spune!“

25 C osì partì, e giunse dall’uomo di Dio, sul monte Carmelo. Appena l’uomo di Dio la vide da lontano, disse a Gheazi, suo servo: «Ecco la Sunamita che viene!

Ea a plecat şi a ajuns la omul lui Dumnezeu, pe muntele Carmel. Când a văzut-o de la depărtare, omul lui Dumnezeu i-a zis slujitorului său, Ghehazi: „Priveşte! Aceasta-i șunamita!

26 T i prego, corri a incontrarla e dille: “Stai bene? Sta bene tuo marito? E il bambino sta bene?”». Lei rispose: «Stanno bene».

Aleargă dar ca să-i ieşi în întâmpinare şi întreab-o dacă toate sunt bune cu ea, cu soţul ei şi cu copilul ei.“ Ea i-a răspuns: „Toate sunt bune!“

27 E come fu giunta dall’uomo di Dio, sul monte, gli abbracciò i piedi. Gheazi si avvicinò per respingerla, ma l’uomo di Dio disse: «Lasciala stare, poiché l’anima sua è amareggiata, e il Signore me l’ha nascosto; non me l’ha rivelato».

După ce a ajuns la omul lui Dumnezeu pe munte, i-a îmbrăţişat picioarele. Atunci Ghehazi s-a apropiat ca s-o îndepărteze, dar omul lui Dumnezeu i-a zis: „Las-o, căci sufletul îi este amărât. Domnul mi-a ascuns lucrul acesta şi nu mi l-a făcut cunoscut.“

28 L a donna disse: «Avevo forse chiesto di poter avere un figlio? Non ti dissi dunque: “Non m’ingannare”?»

Ea a zis: „Am cerut eu un fiu stăpânului meu? Nu ţi-am spus eu să nu mă amăgeşti?“

29 A llora Eliseo disse a Gheazi: «Cingiti i fianchi, prendi in mano il mio bastone e parti. Se incontri qualcuno, non salutarlo, e se qualcuno ti saluta, non rispondergli; e poserai il mio bastone sulla faccia del bambino».

Elisei i-a zis lui Ghehazi: „Încinge-te, ia toiagul meu în mână şi fugi. Dacă te vei întâlni cu cineva să nu-l saluţi şi, dacă te va saluta cineva, să nu-i răspunzi. Să aşezi toiagul meu pe faţa copilului.“

30 L a madre del bambino disse a Eliseo: «Com’è vero che il Signore vive e che tu vivi, io non ti lascerò». Ed Eliseo si alzò e andò insieme con lei.

Dar mama copilului a zis: „Viu este Domnul şi viu este sufletul tău că nu te voi părăsi!“ El s-a ridicat şi a urmat-o.

31 G heazi, che li aveva preceduti, pose il bastone sulla faccia del bambino, ma non ci fu voce né segno di vita. Allora andò incontro a Eliseo e gli riferì la cosa, dicendo: «Il bambino non si è svegliato».

Ghehazi s-a dus înainte, a aşezat toiagul pe faţa băieţelului, dar el n-a scos nici un sunet şi n-a dat nici un semn de viaţă. Apoi Ghehazi s-a întors să-l întâlnească pe Elisei şi i-a zis: „Băieţelul nu s-a trezit!“

32 Q uando Eliseo arrivò in casa, il bambino, morto, era adagiato sul suo letto.

Când a ajuns Elisei în casă, a văzut că băieţelul era aşezat mort în patul lui.

33 E gli entrò, si chiuse dentro con il bambino e pregò il Signore.

A intrat şi a închis uşa după ei amândoi şi s-a rugat Domnului.

34 P oi salì sul letto e si coricò sul bambino; pose la sua bocca sulla bocca di lui, i suoi occhi sugli occhi di lui, le sue mani sulle mani di lui; si distese sopra di lui, e il corpo del bambino si riscaldò.

Apoi s-a dus şi s-a aşezat pe copil. S-a întins peste el, punându-şi gura lui pe gura copilului, ochii lui pe ochii copilului şi mâinile lui pe mâinile copilului, şi trupul copilului s-a încălzit.

35 P oi Eliseo s’allontanò, andò qua e là per la casa; poi risalì e si ridistese sopra il bambino; e il bambino starnutì sette volte e aprì gli occhi.

Elisei s-a întors şi s-a plimbat prin casă, apoi a urcat din nou şi s-a întins peste copil. Băiatul a strănutat de şapte ori, după care şi-a deschis ochii.

36 A llora Eliseo chiamò Gheazi e gli disse: «Chiama questa Sunamita». Egli la chiamò; e, come giunse vicino a Eliseo, questi le disse: «Prendi tuo figlio».

Elisei l-a chemat pe Ghehazi şi i-a zis: „Cheam-o pe şunamită!“ El a chemat-o. Când a ajuns la el, Elisei i-a zis: „Ia-ţi fiul!“

37 L a donna entrò, gli si gettò ai piedi e si prostrò in terra; poi prese suo figlio e uscì. La minestra risanata

Ea a venit şi a căzut la picioarele lui, închinându-i-se până la pământ. După aceea s-a ridicat şi a ieşit împreună cu fiul său. Dregerea mâncării otrăvite

38 E liseo se ne tornò a Ghilgal. Nel paese c’era la carestia. Mentre i discepoli dei profeti stavano seduti davanti a lui, egli disse al suo servo: «Metti la pentola grande sul fuoco e prepara una minestra per i discepoli dei profeti».

Elisei s-a întors la Ghilgal. În ţară era foamete. În timp ce fiii profeţilor primeau învăţătură, el i-a zis slujitorului său: „Pune oala cea mare şi fierbe ciorbă pentru profeţi!“

39 U no di questi andò fuori per i campi a cogliere erbe; trovò una specie di vite selvatica, ne colse i frutti, le colloquintidi, e se ne riempì la veste; e al suo ritorno, li tagliò a pezzi e li mise nella pentola dov’era la minestra; ma non si sapeva che cosa fossero.

Unul din ei a ieşit în câmp pentru a aduna ierburi şi a găsit o viţă sălbatică. A cules din ea dovleci sălbatici, până şi-a umplut poala. Când s-a întors, i-a tăiat şi i-a pus în oala cu ciorbă, căci nu ştia ce sunt.

40 P oi versarono la minestra a quegli uomini perché mangiassero; ma appena l’ebbero assaggiata, esclamarono: «Uomo di Dio, c’è la morte nella pentola!» E non ne poterono mangiare.

Apoi au dat oamenilor să le mănânce. Dar când au început să mănânce din ciorbă, au strigat astfel: – Omule al lui Dumnezeu, moartea este în oală! Şi n-au putut să mănânce din ea.

41 E liseo disse: «Ebbene, portatemi della farina!» La gettò nella pentola e disse: «Versatene a questa gente perché mangi». E non c’era più nulla di cattivo nella pentola. La moltiplicazione dei pani

–Aduceţi făină! a zis Elisei. El a aruncat făină în oală şi a zis: – Daţi-le acum oamenilor să mănânce! Şi n-a mai fost nimic otrăvitor în oală. Înmulţirea pâinii

42 G iunse poi un uomo da Baal-Salisa, che portò all’uomo di Dio del pane delle primizie: venti pani d’orzo e del grano nuovo nella sua bisaccia. Eliseo disse al suo servo: «Danne alla gente perché mangi».

A venit un om din Baal-Şalişa, aducând omului lui Dumnezeu douăzeci de pâini de orz, din cele dintâi roade şi spice proaspete într-un sac. Elisei a zis: – Dă-le oamenilor să mănânce!

43 Q uegli rispose: «Come faccio a mettere questo davanti a cento persone?» Ma Eliseo disse: «Danne alla gente perché mangi; infatti così dice il Signore: “Mangeranno, e ne avanzerà”».

Dar slujitorul său a zis: – Cum pot să împart acestea la o sută de oameni? – Dă-le oamenilor să mănânce, i-a zis Elisei, căci aşa vorbeşte Domnul: „Vor mânca şi va mai şi rămâne!“

44 C osì egli mise quelle provviste davanti alla gente, che mangiò e ne lasciò d’avanzo, secondo la parola del Signore.

Atunci i-a servit cu pâine, iar ei au mâncat şi le-a mai şi rămas, după Cuvântul Domnului.