1 A llora udii dal tempio una gran voce che diceva ai sette angeli: «Andate e versate sulla terra le sette coppe dell’ira di Dio».

Am auzit un glas puternic spunându-le din Templu celor şapte îngeri: „Duceţi-vă şi vărsaţi pe pământ cele şapte vase ale mâniei lui Dumnezeu!“

2 I l primo andò e versò la sua coppa sulla terra; e un’ulcera maligna e dolorosa colpì gli uomini che avevano il marchio della bestia e che adoravano la sua immagine.

Primul s-a dus şi şi-a vărsat vasul pe pământ. Şi peste oamenii care aveau semnul fiarei şi se închinaseră imaginii ei a venit o rană urâtă şi dureroasă.

3 P oi il secondo versò la sua coppa nel mare; esso divenne sangue simile a quello di un morto, e ogni essere vivente che si trovava nel mare morì.

Al doilea şi-a vărsat vasul în mare. Şi ea s-a făcut ca sângele unui om mort, iar toate vietăţile care erau în mare au murit.

4 P oi il terzo versò la sua coppa nei fiumi e nelle sorgenti delle acque; e diventarono sangue.

Al treilea şi-a vărsat vasul în râuri şi în izvoarele apelor. Şi ele s-au transformat în sânge.

5 U dii l’angelo delle acque che diceva: «Sei giusto, tu che sei e che eri, tu, il Santo, per aver così giudicato.

L-am auzit pe îngerul apelor spunând: „Tu eşti drept – Tu, Cel Care eşti şi Care erai, Tu, Cel Sfânt – pentru că ai judecat aceste lucruri.

6 E ssi infatti hanno versato il sangue dei santi e dei profeti, e tu hai dato loro sangue da bere; è quello che meritano ».

Fiindcă ei au vărsat sângele sfinţilor şi al profeţilor, le-ai dat şi Tu să bea sânge! Sunt vrednici de aceasta!“

7 E udii l’altare che diceva: «Sì, o Signore, Dio onnipotente, veritieri e giusti sono i tuoi giudizi».

Şi am auzit altarul spunând: „Da, Doamne, Dumnezeule Atotputernic, judecăţile Tale sunt adevărate şi drepte!“

8 P oi il quarto versò la sua coppa sul sole e al sole fu concesso di bruciare gli uomini con il fuoco.

Al patrulea şi-a vărsat vasul peste soare. Şi soarelui i s-a dat să-i pârjolească pe oameni cu foc.

9 E gli uomini furono bruciati dal gran calore; e bestemmiarono il nome di Dio che ha il potere su questi flagelli, e non si ravvidero per dargli gloria.

Oamenii au fost pârjoliţi de căldura lui arzătoare şi au blasfemiat Numele lui Dumnezeu, Cel Care are autoritate peste aceste urgii. Şi nu s-au pocăit şi nu I-au dat slavă.

10 P oi il quinto versò la sua coppa sul trono della bestia. Il suo regno fu avvolto dalle tenebre. Gli uomini si mordevano la lingua per il dolore,

Al cincilea şi-a vărsat vasul peste tronul fiarei. Şi împărăţia ei a fost acoperită de întuneric. Oamenii şi-au muşcat limbile de durere

11 e bestemmiarono il Dio del cielo a causa dei loro dolori e delle loro ulcere, ma non si ravvidero dalle loro opere.

şi L-au blasfemiat pe Dumnezeul cerului din cauza durerilor şi a bubelor lor. Şi nu s-au pocăit de faptele lor.

12 P oi il sesto versò la sua coppa sul gran fiume Eufrate, e le sue acque si prosciugarono perché fosse preparata la via ai re che vengono dall’Oriente.

Al şaselea şi-a vărsat vasul peste Râul cel Mare, Eufratul. Şi apa lui a secat, ca să fie pregătit drumul regilor de la răsărit.

13 E vidi uscire dalla bocca del dragone, da quella della bestia e da quella del falso profeta tre spiriti immondi, simili a rane.

Am văzut trei duhuri necurate, ca nişte broaşte, ieşind din gura balaurului, din gura fiarei şi din gura profetului fals.

14 E ssi sono spiriti di demòni capaci di compiere dei miracoli. Essi vanno dai re del mondo intero per radunarli per la battaglia del gran giorno del Dio onnipotente.

Acestea sunt duhuri de demoni, care fac semne şi se duc la regii întregii lumi ca să-i adune pentru războiul zilei celei mari a Dumnezeului Atotputernic.

15 ( Ecco, io vengo come un ladro; beato chi veglia e custodisce le sue vesti perché non cammini nudo e non si veda la sua vergogna).

„Iată, Eu vin ca un hoţ. Ferice de cel ce veghează şi îşi păzeşte hainele ca să nu umble gol, şi oamenii să nu-i vadă ruşinea.“

16 E radunarono i re nel luogo che in ebraico si chiama Harmaghedon.

I-au adunat în locul numit în ebraică „ Armaghedon “.

17 P oi il settimo versò la sua coppa nell’aria; e dal tempio uscì una gran voce proveniente dal trono, che diceva: «È fatto».

Al şaptelea şi-a vărsat vasul în văzduh. Şi din Templu, de la tron, s-a auzit un glas puternic spunând: „S-a terminat!“

18 E ci furono lampi, voci, tuoni e un terremoto così forte che da quando l’uomo è sulla terra non se n’è avuto uno altrettanto disastroso.

Au avut loc fulgere, sunete şi tunete şi a fost un mare cutremur, un cutremur aşa de mare cum n-a mai fost de când este omul pe pământ.

19 L a grande città si divise in tre parti e le città delle nazioni crollarono, e Dio si ricordò di Babilonia la grande per darle la coppa del vino della sua ira ardente.

Cetatea cea mare s-a rupt în trei părţi, iar cetăţile neamurilor s-au prăbuşit. Dumnezeu Şi-a amintit de marele Babilon ca să-i dea paharul cu vinul mâniei Lui aprinse.

20 O gni isola scomparve e i monti non furono più trovati.

Orice insulă a dispărut, iar munţii n-au mai fost găsiţi.

21 E cadde dal cielo sugli uomini una grandine enorme, con chicchi del peso di circa un talento; gli uomini bestemmiarono Dio a causa della grandine, perché era un terribile flagello.

Din cer a căzut peste oameni o grindină mare, cu boabe care cântăreau aproape un talant. Din cauza urgiei cu grindina, oamenii L-au blasfemiat pe Dumnezeu, pentru că fusese o urgie foarte grea.