1 T hree years passed without war between Syria and Israel.

Timp de trei ani, n-a mai fost nici un război între Aram şi Israel.

2 I n the third year, Jehoshaphat the king of Judah came down to the king of Israel.

După trei ani, Iehoşafat, regele lui Iuda, s-a dus la regele lui Israel.

3 T he king of Israel said to his servants, “Do you know that Ramothgilead belongs to us? We are still doing nothing to take it from the king of Syria.”

Regele lui Israel le spusese slujitorilor săi: „Ştiţi că cetatea Ramot-Ghilad este a noastră, iar noi nu facem nimic pentru a o lua înapoi de la regele Aramului!“

4 A nd he said to Jehoshaphat, “Will you go with me to battle at Ramoth-gilead?” Jehoshaphat said to the king of Israel, “I am as you are. My people are as your people. My horses are as your horses.”

El l-a întrebat pe Iehoşafat: – Vrei să mergi cu mine la război împotriva Ramot-Ghiladului? – Eu şi cu tine vom fi una, poporul meu ca poporul tău şi caii mei ca ai tăi, i-a răspuns Iehoşafat regelui lui Israel.

5 J ehoshaphat said to the king of Israel, “Ask first for the word of the Lord.”

Însă Iehoşafat i-a mai zis regelui lui Israel: – Întreabă, te rog, mai întâi Cuvântul Domnului.

6 T hen the king of Israel gathered together the men who spoke for God, 400 men. He said to them, “Should I go to Ramoth-gilead to battle, or should I not?” And they said, “Go. For the Lord will give it to the king.”

Regele lui Israel i-a adunat pe profeţi, aproape patru sute de bărbaţi, şi i-a întrebat: – Să mă duc la război împotriva Ramot-Ghiladului sau să renunţ? – Du-te, i-au răspuns ei, pentru că Domnul îl va da în mâna regelui!

7 B ut Jehoshaphat said, “Is there not another man who speaks for the Lord here, that we may ask him?”

– Nu mai este aici nici un alt profet al Domnului ca să-l putem întreba? a întrebat Iehoşafat.

8 T he king of Israel said to Jehoshaphat, “There is only one other man whom we may ask of the Lord, but I hate him. He does not speak anything good about me, only bad. He is Micaiah the son of Imlah.” But Jehoshaphat said, “Let not the king say that.”

Regele lui Israel i-a răspuns: – Mai este unul, pe nume Micaia, fiul lui Imla, prin care-L putem întreba pe Domnul, dar eu îl urăsc, pentru că nu profeţeşte nimic bun cu privire la mine, ci numai rău. – Să nu vorbească regele aşa, i-a zis Iehoşafat.

9 T hen the king of Israel called a soldier and said, “Be quick to bring Micaiah the son of Imlah.”

Atunci regele lui Israel a chemat o căpetenie şi i-a spus: – Cheamă-l repede pe Micaia, fiul lui Imla!

10 N ow the king of Israel and Jehoshaphat king of Judah were sitting on their thrones, dressed in their king’s clothing. They sat at the grain-floor at the gate of Samaria. All the men who speak for God were speaking in front of them.

Regele lui Israel şi Iehoşafat, regele lui Iuda, îmbrăcaţi în hainele regale, şedeau pe câte un tron în aria de treierat de la intrarea porţii Samariei şi toţi profeţii profeţeau înaintea lor.

11 T hen Zedekiah the son of Chenaanah made horns of iron for himself and said, “The Lord says, ‘With these you will fight the Syrians until they are destroyed.’”

Zedechia, fiul lui Chenaana, îşi făcuse nişte coarne de fier şi spunea: „Aşa vorbeşte Domnul: «Cu aceste coarne îi vei străpunge pe aramei până îi vei nimici!»“

12 A nd all the men who spoke for God said so. They said, “Go up to Ramoth-gilead and do well. For the Lord will give it to the king.”

Şi toţi ceilalţi profeţi profeţeau la fel: „Atacă Ramot-Ghiladul şi biruieşte! Domnul îl va da în mâna regelui!“

13 T he man who went to call Micaiah said to him, “See, the words of those who speak for God are all in the king’s favor. Let your words be like theirs and speak in favor of the king.”

Mesagerul care s-a dus să-l cheme pe Micaia i-a spus acestuia: – Toţi profeţii îi vestesc de bine regelui. Să fie şi cuvântul tău ca al fiecăruia dintre ei şi să vesteşti de bine!

14 B ut Micaiah said, “As the Lord lives, I will say what the Lord says to me.”

– Viu este Domnul că voi vesti doar ceea ce-mi va spune Domnul, i-a răspuns Micaia.

15 M icaiah came to the king. And the king said to him, “Micaiah, should we go to Ramothgilead to battle, or should we not?” He answered, “Go up and do well. The Lord will give it to the king.”

Când a ajuns la rege, acesta l-a întrebat: – Micaia, să ne ducem la război împotriva Ramot-Ghiladului sau să renunţăm? – Du-te şi biruieşte, i-a răspuns el, căci Domnul îl va da în mâna regelui.

16 T hen the king said to him, “How many times must I tell you to speak nothing but the truth in the name of the Lord?”

– De câte ori trebuie să te pun să juri că nu-mi vei spune decât adevărul în Numele Domnului ? l-a întrebat regele.

17 S o Micaiah said, “I saw all Israel spread upon the mountains like sheep which have no shepherd. And the Lord said, ‘These have no owner. Let each of them return to his house in peace.’”

Atunci el a răspuns: – Am văzut tot Israelul risipit pe munţi ca o turmă de oi care nu are păstor, iar Domnul a zis: „Aceşti oameni nu au stăpân! Să se întoarcă fiecare în pace acasă!“

18 T hen the king of Israel said to Jehoshaphat, “Did I not tell you that he would not speak good of me, but bad?”

Regele lui Israel i-a zis lui Iehoşafat: – Nu ţi-am spus că nu profeţeşte nimic bun cu privire la mine, ci numai rău?

19 M icaiah said, “So hear the word of the Lord. I saw the Lord sitting on His throne. All those in heaven were standing by Him on His right and on His left.

Micaia a mai zis: – Ascultă deci Cuvântul Domnului! L-am văzut pe Domnul şezând pe tronul Său şi toată oştirea cerurilor am văzut-o stând în picioare lângă El, la dreapta şi la stânga Lui.

20 T he Lord said, ‘Who will lead Ahab to go up and die at Ramoth-gilead?’ And one said one thing, and another said another thing.

Şi Domnul a întrebat: – Cine-l va amăgi pe Ahab ca să se ducă la Ramot-Ghilad şi să piară acolo? Unul a răspuns într-un fel, altul a răspuns în alt fel.

21 T hen a spirit came and stood before the Lord and said, ‘I will lead him.’

Apoi a venit un duh, s-a înfăţişat înaintea Domnului şi I-a zis: – Eu îl voi amăgi. – Cum? l-a întrebat Domnul.

22 T he Lord said to him, ‘How?’ And he said, ‘I will go out and be a lying spirit in the mouth of all those who will tell what will happen in the future.’ Then the Lord said, ‘You are to lead him, and do well. Go and do so.’

– Voi ieşi, a răspuns el, şi voi fi un duh de minciună în gura tuturor profeţilor lui. Şi Domnul i-a zis: – Îl vei amăgi şi vei reuşi! Du-te şi fă aşa!

23 N ow see, the Lord has put a lying spirit in the mouth of all these who tell what will happen in the future. The Lord has said bad things against you.”

Astfel, Domnul a pus un duh de minciună în gura tuturor acestor profeţi ai tăi. Domnul a rostit nenorocirea împotriva ta.

24 T hen Zedekiah the son of Chenaanah came and hit Micaiah on the face and said, “How did the Spirit of the Lord go from me to speak to you?”

Atunci Zedechia, fiul lui Chenaana, s-a apropiat, l-a lovit pe Micaia peste obraz şi i-a zis: – Pe unde a ieşit Duhul Domnului de la mine ca să-ţi vorbească?

25 M icaiah said, “See, you will see on that day when you go into a room to hide yourself.”

– Vei vedea în ziua în care vei fugi dintr-o odaie în alta ca să te ascunzi! i-a răspuns Micaia.

26 T hen the king of Israel said, “Take Micaiah and return him to Amon the leader of the city and to Joash the king’s son.

După aceea, regele lui Israel a zis: – Ia-l pe Micaia, du-l înapoi la Amon, conducătorul cetăţii, şi la Ioaş, fiul regelui,

27 T ell them, ‘The king says, “Put this man in prison and feed him with little bread and water, until I return in peace.” ‘ ”

şi spune-le acestora că aşa vorbeşte regele: „Puneţi-l pe acest om în temniţă şi hrăniţi-l cu pâinea întristării şi cu apa întristării până mă voi întoarce în pace!“

28 M icaiah said, “If you do return in peace, then the Lord has not spoken by me.” And he said, “Listen, all you people.” The Death of Ahab

Dar Micaia a spus: – Dacă te vei întoarce în pace, înseamnă că nu Domnul a vorbit prin mine. Voi cei prezenţi, ascultaţi cu toţii! a mai adăugat el. Moartea lui Ahab

29 S o the king of Israel and Jehoshaphat king of Judah went up to Ramoth-gilead.

Regele lui Israel împreună cu Iehoşafat, regele lui Iuda, s-au dus la Ramot-Ghilad.

30 T he king of Israel said to Jehoshaphat, “I will dress so no one will know who I am, and will go to battle. But you put on your king’s clothing.” So the king of Israel dressed so no one would know who he was, and went into battle.

Regele lui Israel i-a zis lui Iehoşafat: „Eu mă voi deghiza şi voi intra în luptă îmbrăcat astfel. Tu însă îmbracă-te cu hainele tale regale.“ Regele lui Israel s-a deghizat şi, îmbrăcat astfel, a intrat în luptă.

31 N ow the king of Syria had told the thirty-two captains of his war-wagons, “Do not fight with the small or strong. But only fight with the king of Israel.”

Regele Aramului le poruncise celor treizeci şi două de căpetenii ale carelor sale astfel: „Să nu vă luptaţi nici cu cei mici, nici cu cei mari, ci numai cu regele lui Israel!“

32 W hen the captains of the war-wagons saw Jehoshaphat, they said, “For sure this is the king of Israel.” And they turned to fight against him, and Jehoshaphat cried out.

Când căpeteniile carelor l-au văzut pe Iehoşafat, şi-au zis: „Cu siguranţă acesta este regele lui Israel!“ Şi s-au întors spre el ca să-l atace. Atunci Iehoşafat a strigat după ajutor;

33 T hen the captains of the war-wagons saw that it was not the king of Israel. So they returned from going after him.

dar când căpeteniile carelor şi-au dat seama că nu este el regele lui Israel, l-au lăsat în pace.

34 B ut a certain man happened to shoot an arrow and hit the king of Israel between the parts of his battle-clothes. So Ahab said to the driver of his war-wagon, “Turn around and take me out of the battle. For I am hurt.”

După aceea un arcaş a tras cu arcul la întâmplare şi l-a lovit pe regele lui Israel între armură şi zale. Regele i-a poruncit celui care mâna carul: „Întoarce şi scoate-mă de pe câmpul de luptă, pentru că am fost rănit!“

35 T he battle was hard that day, and the king was set up in his war-wagon in front of the Syrians. At evening he died. The blood from the cut flowed to the bottom of the war-wagon.

Lupta s-a înteţit în ziua aceea. Regele a rămas în picioare în car, în văzul arameilor, dar seara a murit. Sângele din rană i-a curs în interiorul carului.

36 T hen a cry went through to his country!

Când a apus soarele, s-a strigat în tabără: „Fiecare să plece în cetatea lui! Fiecare să plece în ţara lui!“

37 S o the king died and was brought to Samaria. They buried the king in Samaria.

Astfel, regele a murit şi a fost dus la Samaria, unde l-au înmormântat.

38 A nd they washed the war-wagon by the pool of Samaria. The dogs drank up his blood. (The women who sold the use of their bodies washed themselves there.) It happened as the word of the Lord said it would.

Când au spălat carul într-un iaz din Samaria, câinii i-au lins sângele, iar prostituatele s-au scăldat acolo, potrivit cuvântului pe care-l spusese Domnul.

39 N ow the rest of the acts of Ahab and all he did, the ivory house and cities he built, are they not written in the Book of the Chronicles of the Kings of Israel?

Celelalte fapte ale lui Ahab, tot ce a făcut el, palatul de fildeş pe care l-a construit şi toate cetăţile pe care le-a zidit, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“?

40 A hab died and his son Ahaziah became king in his place. Jehoshaphat Rules Judah

Ahab s-a culcat alături de părinţii săi, iar în locul său a domnit fiul său Ahazia. Domnia lui Iehoşafat peste Iuda

41 J ehoshaphat the son of Asa became the king of Judah in the fourth year of Ahab king of Israel.

Iehoşafat, fiul lui Asa, a început să domnească peste Iuda în al patrulea an al domniei lui Ahab, regele lui Israel.

42 J ehoshaphat was thirty-five years old when he became king. And he ruled twenty-five years in Jerusalem. His mother’s name was Azubah the daughter of Shilhi.

Iehoşafat avea treizeci şi cinci de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de douăzeci şi cinci de ani. Mama lui se numea Azuba şi era fiica lui Şilhi.

43 H e walked in all the way of Asa his father. He did not turn aside from it. He did what was right in the eyes of the Lord. But the high places were not taken away. The people still gave gifts and burned special perfume on the high places.

El a umblat în toate căile tatălui său, Asa, şi nu s-a abătut de la ele, făcând ce e drept înaintea Domnului. Totuşi înălţimile nu au fost îndepărtate, iar poporul mai aducea încă jertfe şi ardea tămâie pe înălţimi.

44 A nd Jehoshaphat made peace with the king of Israel.

De asemenea, Iehoşafat a trăit în pace cu regele lui Israel.

45 T he rest of the acts of Jehoshaphat, the strength he showed and how he fought, are they not written in the Book of the Chronicles of the Kings of Judah?

Celelalte fapte ale lui Iehoşafat, puterea pe care a arătat-o şi războaiele pe care le-a purtat, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“?

46 H e destroyed from the land those who were left of the men who sold the use of their bodies in their religion during the days of his father Asa.

El i-a nimicit pe bărbaţii care se prostituau şi care rămăseseră în ţară de pe vremea tatălui său, Asa.

47 N ow there was no king in Edom. A leader was acting as king.

În acea perioadă, nu era rege în Edom. În locul regelui era un guvernator.

48 J ehoshaphat made ships of Tarshish to go to Ophir for gold. But they did not go. For the ships were wrecked at Ezion-geber.

Iehoşafat a făcut nişte corăbii pentru negoţ, care să meargă la Ofir după aur, dar n-au mai plecat, pentru că au fost sfărâmate la Eţion-Gheber.

49 T hen Ahab’s son Ahaziah said to Jehoshaphat, “Let my servants go with your servants in the ships.” But Jehoshaphat was not willing.

Atunci Ahazia, fiul lui Ahab, i-a zis lui Iehoşafat: „Să meargă slujitorii mei împreună cu slujitorii tăi cu corăbiile!“ Dar Iehoşafat nu a vrut.

50 A nd Jehoshaphat died and was buried with his fathers in the city of his father David. Jehoram his son became king in his place. Ahaziah Rules Israel

Iehoşafat s-a culcat alături de părinţii săi şi a fost înmormântat alături de părinţii săi, în cetatea strămoşului său David, iar în locul lui a domnit fiul său Iehoram. Domnia lui Ahazia peste Israel

51 A hab’s son Ahaziah became the king of Israel in Samaria in the seventeenth year of Jehoshaphat king of Judah. And he ruled Israel for two years.

Ahazia, fiul lui Ahab, a început să domnească peste Israel în Samaria în al şaptesprezecelea an al domniei lui Iehoşafat, regele lui Iuda, şi a domnit timp de doi ani peste Israel.

52 H e did what was sinful in the eyes of the Lord. He walked in the way of his father and mother, and Jeroboam the son of Nebat, who caused Israel to sin.

El a făcut ce este rău înaintea Domnului şi a trăit ca tatăl său, ca mama sa şi ca Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l-a făcut pe Israel să păcătuiască.

53 H e served the false god Baal and worshiped him. He made the Lord God of Israel angry in every way his father had done.

El i-a slujit lui Baal, i s-a închinat şi l-a provocat astfel la mânie pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, aşa cum făcuse şi tatăl său.