1 T hen the people of the land took Joahaz the son of Josiah, and made him king in place of his father in Jerusalem.

Apoi poporul ţării l-a luat pe Iehoahaz, fiul lui Iosia, şi l-a făcut rege în locul tatălui său, la Ierusalim. Domnia lui Ioahaz peste Iuda

2 J oahaz was twenty-three years old when he became king. And he ruled for three months in Jerusalem.

Iehoahaz era în vârstă de douăzeci şi trei de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de trei luni.

3 T hen the king of Egypt took Joahaz’s power away at Jerusalem, and made the people of the land pay a tax of silver weighing as much as 100 men, and gold weighing as much as one man.

Monarhul Egiptului l-a detronat la Ierusalim şi a pus peste ţară un tribut de o sută de talanţi de argint şi un talant de aur.

4 T he king of Egypt made Eliakim his brother king over Judah and Jerusalem, and changed his name to Jehoiakim. But Neco took Eliakim’s brother Joahaz and brought him to Egypt. Jehoiakim Rules Judah

Monarhul Egiptului l-a pus rege peste Iuda şi Ierusalim, pe Eliachim, fratele lui Iehoahaz, şi i-a schimbat numele în Iehoiachim. Iar pe fratele său, Iehoahaz, Neco l-a luat şi l-a dus în Egipt. Domnia lui Iehoiachim peste Iuda

5 J ehoiakim was twenty-five years old when he became king, and he ruled eleven years in Jerusalem. He did what was sinful in the eyes of the Lord his God.

Iehoiachim era în vârstă de douăzeci şi cinci de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de unsprezece ani. El a făcut ce este rău înaintea Domnului, Dumnezeul său.

6 K ing Nebuchadnezzar of Babylon came up against him and tied him with brass chains to take him to Babylon.

Împotriva lui a pornit la război Nebucadneţar, împăratul Babilonului. Acesta l-a legat cu lanţuri de bronz ca să-l ducă în Babilon.

7 N ebuchadnezzar also brought some of the things of the Lord’s house to Babylon and put them in his place of worship there.

Nebucadneţar a dus în Babilon şi din vasele Casei Domnului şi le-a pus în palatul său din Babilon.

8 N ow the rest of the acts of Jehoiakim and the sinful things which he did, and what was found against him, are written in the Book of the Kings of Israel and Judah. His son Jehoiachin became king in his place. Jehoiachin Rules Judah

Celelalte fapte ale lui Iehoiachim, toate urâciunile pe care le-a săvârşit şi ceea ce a fost găsit împotriva lui, sunt scrise în „Cartea regilor lui Israel şi ai lui Iuda“. În locul lui a domnit fiul său Iehoiachin. Domnia lui Iehoiachin peste Iuda

9 J ehoiachin was eighteen years old when he became king, and he ruled in Jerusalem three months and ten days. He did what was sinful in the eyes of the Lord.

Iehoiachin era în vârstă de optsprezece ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de trei luni şi zece zile. El a făcut ce este rău înaintea Domnului.

10 I n the spring of the year, King Nebuchadnezzar sent and brought him to Babylon with the objects of great worth from the Lord’s house. He made his brother Zedekiah king over Judah and Jerusalem. Zedekiah Rules Judah

În anul următor, împăratul Nebucadneţar a trimis să-l aducă la Babilon împreună cu obiectele scumpe ale Casei Domnului, iar în locul lui l-a pus rege peste Iuda şi peste Ierusalim pe unchiul său, Zedechia. Domnia lui Zedechia peste Iuda

11 Z edekiah was twenty-one years old when he became king, and he ruled eleven years in Jerusalem.

Zedechia era în vârstă de douăzeci şi unu de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de unsprezece ani.

12 H e did what was sinful in the eyes of the Lord his God. He had much pride in front of Jeremiah the man of God who spoke for the Lord.

El a făcut ce este rău înaintea Domnului, Dumnezeul său, şi nu s-a smerit înaintea profetului Ieremia care vorbea din partea Domnului.

13 A nd he turned against King Nebuchadnezzar who had made him make a promise by God. He was strong-willed and made his heart hard against turning to the Lord God of Israel.

S-a răzvrătit chiar împotriva împăratului Nebucadneţar care-l pusese să jure pe Dumnezeu. S-a încăpăţânat şi şi-a împietrit inima ca să nu se întoarcă la Domnul, Dumnezeul lui Israel.

14 A lso none of the rulers of the religious leaders and people were faithful. They followed all the sinful things of the nations. And they brought sinful things into the Lord’s house, which the Lord had made holy in Jerusalem. Jerusalem Is Taken

Toate căpeteniile preoţilor, precum şi poporul şi-au înmulţit şi ei nelegiuirile, luându-se după toate obiceiurile idolatre ale neamurilor şi au pângărit Casa Domnului, pe care El o sfinţise la Ierusalim.

15 T he Lord, the God of their fathers, sent men to speak for Him again and again, because He had loving-pity on His people and on His house.

Domnul, Dumnezeul strămoşilor lor, Şi-a trimis tot timpul mesagerii la ei, i-a trimis pentru că Îi era milă de poporul Lui şi de Lăcaşul Său.

16 B ut the people always made fun of the men sent by God. They hated God’s words and laughed at His men who spoke for God, until the Lord was very angry with His people. And there was no way for things to be better.

Ei însă i-au luat în derâdere pe mesagerii lui Dumnezeu, I-au dispreţuit cuvintele şi I-au batjocorit profeţii, până când mânia Domnului faţă de poporul Său a ajuns fără leac. Căderea Ierusalimului

17 S o God brought the king of the Babylonians against them, who killed their young men with the sword in the house of God. He had no pity on anyone, young or old, men or women or the sick. He gave them all into the king’s hand.

Domnul l-a ridicat împotriva lor pe împăratul caldeenilor. El le-a ucis tinerii cu sabia chiar în Lăcaşul lor. Nu a avut milă nici de feciori, nici de fecioare, nici de bătrâni, nici de gârbovi. Domnul i-a dat pe toţi în mâna sa.

18 A nd he brought to Babylon all the things of the house of God, great and small, and the riches of the Lord’s house, and the riches of the king and of his rulers.

Toate vasele Casei lui Dumnezeu, mari şi mici, tezaurul Casei Domnului, bogăţiile regelui şi ale căpeteniilor sale, pe toate le-a dus în Babilon.

19 T hen they burned the house of God, and broke down the wall of Jerusalem. They burned all of its buildings built for battles, and destroyed all of its objects of great worth.

Au dat foc Casei lui Dumnezeu, au dărâmat zidul Ierusalimului, au dat foc tuturor palatelor şi au distrus toate vasele preţioase.

20 H e carried away to Babylon those who had not been killed by the sword. They were made to work for him and his sons until the rule of the nation of Persia.

Pe cei ce au scăpat de sabie, i-a dus în captivitate la Babilon, iar aceştia au devenit sclavii lui şi ai fiilor lui, până când a ajuns la putere împărăţia Persiei,

21 T his was done so the word of the Lord spoken by Jeremiah came true. For the seventy years that the land was not being used, the Day of Rest was kept. So the Days of Rest were enjoyed that had not been kept before. Cyrus Tells the Jews to Return

adică până când ţara s-a bucurat de Sabatele ei, împlinindu-se astfel Cuvântul Domnului spus prin Ieremia. Tot timpul cât a rămas pustiită, ţara s-a odihnit până când s-au împlinit şaptezeci de ani. Edictul de repatriere a evreilor

22 T he Lord’s word by the mouth of Jeremiah came true in this way also: In the first year of King Cyrus of Persia, the Lord caused the spirit of King Cyrus to send word to all his nation, and also to write it down, saying,

În primul an al domniei lui Cirus, împăratul Persiei, ca să se împlinească Cuvântul Domnului spus prin Ieremia, Domnul a trezit duhul lui Cirus, împăratul Persiei, şi acesta a pus să se vestească prin viu grai şi prin scrisori în toată împărăţia sa următoarele:

23 “ King Cyrus of Persia says, ‘The Lord, the God of heaven, has given me all the nations of the earth. He has chosen me to build Him a house in Jerusalem, which is in Judah. Whoever is among you of all His people, may the Lord his God be with him, and let him go up.’”

„Aşa vorbeşte Cirus, împăratul Persiei: « Domnul, Dumnezeul cerurilor, Care mi-a dat toate regatele pământului, m-a numit să-I zidesc o Casă la Ierusalim, în Iuda. Cine dintre voi este din poporul Lui? Domnul, Dumnezeul lui, să fie cu el! Lăsaţi-l să plece!»“