1 “ Listen, O heavens, and let me speak. Let the earth hear the words of my mouth.

„Ascultaţi, ceruri, şi voi vorbi. Ascultă, pământule, cuvintele gurii mele.

2 L et my teaching fall as the rain, and my voice like the water on the grass in the early morning, like rain upon the new grass, and rain upon the plant.

Ca ploaia să cadă învăţătura mea şi ca roua să curgă cuvintele mele, ca stropii de ploaie pe verdeaţă şi ca aversele pe iarbă.

3 F or I will make known the name of the Lord. I will tell of the greatness of God!

Căci voi proclama Numele Domnului. Recunoaşte-ţi măreţia Dumnezeului nostru!

4 T he Rock! His work is perfect. All His ways are right and fair. A God Who is faithful and without sin, right and good is He.

El este Stânca, lucrările Lui sunt desăvârşite, căci toate căile Lui sunt drepte. Dumnezeu este credincios şi în El nu este nedreptate, El este drept şi cinstit.

5 T hey have acted in sin toward Him, but they are not His children, because the mark of sin is on them. They are a bad and sinful people.

Ei s-au stricat; spre ruşinea lor ei nu mai sunt fiii Lui, ci o generaţie pervertită şi necinstită.

6 I s this how you pay the Lord, you foolish people who are not wise? Is He not your Father Who has bought you? He has made you and given you your place.

Astfel Îl răsplătiţi voi pe Domnul, popor nechibzuit şi neînţelept? Nu este El Tatăl vostru, Creatorul vostru, Cel Ce v-a întocmit şi v-a dat înfăţişare?

7 R emember the days long ago. Think of the years of all people. Ask your father and he will show you. Ask your leaders. They will tell you.

Aduceţi-vă aminte de zilele din trecut. Socotiţi anii care au trecut din generaţie în generaţie. Întrebaţi-i pe părinţii voştri şi vă vor învăţa, pe bătrânii voştri şi vă vor spune.

8 W hen the Most High divided up the world among the nations, he divided the children of men. He set the place where each nation was to live by the number of the sons of Israel.

Când Cel Preaînalt le-a dat neamurilor moştenirea, când i-a despărţit pe fiii oamenilor, El a aşezat hotarele popoarelor după numărul fiilor lui Israel.

9 F or the Lord’s share is His people. He chose the people of Jacob for Himself.

Căci partea Domnului este poporul Lui, Iacov este moştenirea Lui.

10 H e found him in a desert land, in the empty waste of a desert. He came around him and cared for him. He kept him as He would His own eye.

El l-a găsit într-un ţinut pustiu, într-o singurătate plină de urlete deznădăjduite. L-a înconjurat şi s-a îngrijit de el. L-a apărat ca pe lumina ochilor Lui,

11 L ike an eagle that shakes its nest, that flies over its young, He spread His wings and caught them. He carried them on His wings.

asemenea vulturului care îşi scutură cuibul şi zboară deasupra puilor, care îşi deschide aripile, îi ia şi-i poartă pe penele lui.

12 T he Lord alone led him. There was no strange god with him.

Domnul a condus singur pe poporul Său şi nu era nici un zeu străin alături de El.

13 H e made him sit on the high places of the earth. And he ate the food of the field. He made him eat honey from the rock, oil out of hard rock,

El l-a urcat pe înălţimile ţării şi l-a hrănit cu roadele câmpului. L-a hrănit cu miere din stâncă şi cu untdelemn din stânca cea mai tare,

14 m ilk from cows and milk from the flock, the fat of lambs, rams of Bashan, goats, and the best of the grain. And you drank wine of the blood of grapes.

cu iaurtul vitelor şi cu laptele oilor, cu grăsimea mieilor, a berbecilor din Başan şi a ţapilor, cu grăsimea boabelor de grâu. Şi ai băut vin, sângele strugurilor.

15 “ But Jeshurun grew fat and would not obey. You became fat and full of food. Then he turned away from God Who made him. He hated the Rock of His saving power.

Ieşurun s-a îngrăşat şi s-a împotrivit! Te-ai îngrăşat, ai devenit greu şi mare! El L-a părăsit pe Dumnezeul Care l-a creat şi a respins Stânca mântuirii lui.

16 T hey made Him jealous with strange gods. They made Him angry with hated things.

Ei L-au făcut gelos prin zeii străini şi L-au mâniat prin urâciuni.

17 T hey gave gifts to demons who were not God, to gods they have not known, new gods who came later, whom your fathers did not fear.

Ei au adus jertfe demonilor, nu lui Dumnezeu, unor zei pe care nu-i cunoşteau, zei noi, sosiţi de curând, de care strămoşii voştri nu s-au temut.

18 Y ou did not think of the Rock Who gave you birth. You forgot the God Who gave you birth.

Aţi părăsit Stânca care v-a creat, aţi uitat pe Dumnezeul Care v-a născut.

19 “ The Lord saw this, and hated them. His sons and daughters made Him angry.

Domnul a văzut şi i-a dispreţuit; El s-a mâniat pe fiii şi pe fiicele Lui.

20 T hen He said, ‘I will hide My face from them. I will see what their end will be. For they are a sinful people, children who are not faithful.

« Îmi voi ascunde faţa de ei, a zis El, şi voi privi la sfârşitul lor, căci sunt o generaţie pervertită, sunt nişte copii necredincioşi.

21 T hey have made Me jealous with what is not God. They have made Me angry with their false gods. So I will make them jealous with those who are not a people. I will make them angry with a foolish nation.

M-au provocat la gelozie prin ceea ce nu este Dumnezeu şi M-au mâniat prin idolii lor de nimic. De aceea şi Eu îi voi provoca la gelozie prin ceea ce nu este un popor; îi voi mânia printr-un neam fără pricepere.

22 F or a fire is started by My anger. It burns to the very bottom of the place of the dead. It burns up the earth and all that grows on the earth. It burns the base of the mountains.

Căci focul mâniei Mele s-a aprins şi va arde până în adâncul Locuinţei Morţilor. Va distruge pământul împreună cu recoltele lui şi va arde temeliile munţilor.

23 ‘ I will send much trouble upon them. I will use My arrows against them.

Voi aduce nenorociri peste ei, voi arunca toate săgeţile Mele împotriva lor;

24 T hey will be wasted with hunger. They will be destroyed by burning heat and disease. I will send the teeth of wild animals against them, with the poison of things moving in the dust.

vor fi vlăguiţi de foamete, mâncaţi de molimă şi distruşi cu asprime. Voi trimite împotriva lor colţii animalelor sălbatice şi veninul şerpilor.

25 T he sword will bring death in the street, and bring fear in the homes. It will destroy both young man and young woman, the baby and the man with white hair.

Pe drum vor pieri de sabie, iar în odăi vor pieri de groază. Vor pieri şi tânărul, şi fecioara, şi copilaşul, şi bătrânul.

26 I would have said, “I will cut them to pieces. I will make all people forget about them.”

Am zis că îi voi zdrobi şi le voi şterge amintirea printre neamuri,

27 B ut I was afraid that those who hate them would fight in anger against them and would not understand. They would say, “We have won with our own strength. The Lord has not done this.”’

dar mă tem de insultele duşmanilor, ca nu cumva vrăjmaşii lor să se amăgească singuri şi să zică: ‘Tăria mâinilor noastre, şi nu Domnul a făcut toate aceste lucruri!’»

28 “ For they are a nation without wise teaching. There is no understanding in them.

Ei sunt un neam lipsit de sfat şi nu mai există discernământ în ei.

29 I f they were wise, they would understand this. They would know their future!

Dacă ar fi fost înţelepţi, ar fi înţeles aceasta şi s-ar fi gândit la ceea ce li se va întâmpla.

30 H ow could one run after a thousand? How could two make ten thousand run away, unless their Rock had sold them, and the Lord had given them up?

Cum ar fi putut unul să urmărească o mie sau doi să pună pe fugă zece mii, dacă nu i-ar fi vândut Stânca lor şi dacă Domnul nu i-ar fi întemniţat?

31 F or their rock is not like our Rock. Even those who hate us judge this.

Căci stânca lor nu este ca Stânca noastră, chiar şi duşmanii noştri înţeleg aceasta.

32 T heir vine is from the vine of Sodom, and from the fields of Gomorrah. Their grapes are grapes of poison. Their fruit tastes bitter.

Viţa lor izvorăşte din via Sodomei şi din câmpiile Gomorei. Strugurii lor sunt plini de venin, iar ciorchinii sunt amari.

33 T heir wine is the poison of snakes that kill.

Vinul lor este venin de şerpi, veninul cobrelor nemiloase.

34 ‘ Are they not kept in store with Me, shut in with My stores of riches?

Oare nu este păstrat lucrul acesta la Mine şi pecetluit printre comorile Mele?

35 I t is Mine to punish when their foot makes a false step. The day of their trouble is near. Their fall is coming fast upon them.’

A Mea este răzbunarea; Eu voi răsplăti! Vine vremea când le vor aluneca picioarele, întrucât zilele distrugerii sunt aproape şi destinul lor se va grăbi.

36 F or the Lord will judge His people. He will have loving-pity on His servants when He sees their strength is gone, and none are left of those who are free or of those who are not free.

Căci Domnul Îşi va judeca poporul, dar va avea milă de robii Săi când va vedea că li s-a dus puterea şi că n-a mai rămas nimeni, nici întemniţat, nici liber.

37 T hen He will say, ‘Where are their gods? Where is the rock where they went to be safe?

«Unde le sunt zeii, va întreba El, stânca ce le slujea drept adăpost,

38 W ho ate the fat of their burnt gifts and drank the wine of their drink gifts? Let them come and help you. Let them be your hiding place!

zeii ce se hrăneau cu grăsimea jertfelor lor şi care beau vinul jertfelor lor de băutură? Să se ridice ca să vă ajute! Să vă ofere un adăpost!

39 S ee now that it is I. I am He. There is no god except Me. It is I Who kills and gives life. I hurt, and I heal. And there is no one who can take from My hand.

Vedeţi acum că Eu Însumi sunt El! Nu mai există alt dumnezeu în afară de Mine. Eu dau la moarte şi tot Eu aduc la viaţă, Eu zdrobesc şi tot Eu vindec şi nimeni nu poate izbăvi din mâna Mea.

40 F or I lift up My hand to heaven, and promise that, as I live forever,

Îmi ridic mâna spre cer şi declar: Viu sunt Eu pe vecie,

41 I will make My shining sword sharp. My hand takes hold of what is right and fair. I will punish those who are against Me. And I will punish those who hate Me.

că Îmi voi ascuţi fulgerul sabiei Mele şi voi începe, cu mâna Mea, să fac judecată. Mă voi răzbuna pe duşmanii Mei şi voi pedepsi pe cei ce Mă urăsc.

42 I will make My arrows drunk with blood. My sword will eat flesh with the blood of those who are killed and those who are in prison, from the long-haired leaders of those who hate Me.’

Voi face ca săgeţile Mele să se îmbete de sânge, iar sabia Mea se va hrăni cu carne, cu sângele celor ucişi şi al captivilor, şi cu capetele conducătorilor duşmanilor.»

43 B e glad, O nations, with His people! For He will punish because of the blood of His servants. He will punish those who fight against Him. And He will take away the sin of His land and His people.”

Bucuraţi-vă, neamuri, împreună cu poporul Lui, pentru că El va răzbuna sângele slujitorilor Lui, se va răzbuna pe duşmanii Lui şi va face ispăşire pentru ţara şi poporul Lui.“

44 M oses came with Joshua the son of Nun and spoke all the words of this song in the ears of the people.

Deci Moise a venit împreună cu Iosua, fiul lui Nun, şi a rostit toate cuvintele acestei cântări în auzul poporului.

45 W hen Moses had finished speaking all these words to all Israel,

Când Moise a terminat de rostit toate cuvintele acestea către întreg Israelul,

46 h e said to them, “Take into your heart all the words I tell you today. Tell them to your children, so they may be careful to do all the words of this Law.

le-a zis: „Puneţi-vă la inimă toate cuvintele pe care eu vi le-am rostit astăzi, astfel încât să porunciţi copiilor voştri să păzească şi să împlinească toate cuvintele acestei Legi.

47 T his word is of great worth to you. It is your very life. By this word you will live long in the land you are crossing the Jordan to take.” Moses to Die on Mount Nebo

Căci nici un cuvânt nu este fără însemnătate, ele sunt viaţa voastră. Prin cuvintele acestea vă veţi lungi zilele în ţara voastră pe care o veţi stăpâni după ce veţi traversa Iordanul.“ Moise priveşte ţara de pe muntele Nebo

48 T he Lord said to Moses that same day,

În aceeaşi zi Domnul i-a vorbit lui Moise:

49 “ Go up to this mountain of the Abarim, Mount Nebo, in the land of Moab beside Jericho. Look at the land of Canaan, which I am giving to the people of Israel for their own.

„Urcă-te pe muntele Abarim, adică pe muntele Nebo, în ţara Moab, care este înaintea Ierihonului şi priveşte Canaanul pe care Eu îl dau lui Israel în stăpânire.

50 T hen die on the mountain you go up, and join your people, as Aaron your brother died on Mount Hor and joined his people.

Tu vei muri pe muntele pe care te vei urca şi vei fi astfel adăugat la strămoşii tăi, după cum fratele tău Aaron a murit pe muntele Hor şi a fost adăugat la strămoşii lui,

51 T his is because you were not faithful to Me among the people of Israel at the waters of Meribah-Kadesh, in the Desert of Zin and you did not honor Me as holy among the people of Israel.

din cauză că aţi fost necredincioşi faţă de Mine înaintea israeliţilor, la apele Meribei din Kadeş, în pustia Ţin, unde nu M-aţi sfinţit în mijlocul lui Israel.

52 Y ou will see the land from far away, but you will not go into the land I am giving the people of Israel.”

Tu vei vedea pământul promisiunii de la distanţă, dar nu vei intra în ţara pe care o dau poporului Israel.“