1 T he two angels came to Sodom in the evening. Lot was sitting in the gate of Sodom. When Lot saw them, he got up to meet them. He put his face to the ground

Cei doi îngeri au ajuns seara la Sodoma. Lot stătea la poarta Sodomei, iar când i-a văzut, s-a ridicat să-i întâmpine, li s-a închinat până la pământ

2 a nd said, “My lords, come into the house of your servant. Stay the night, and wash your feet. Then you may rise early and go on your way.” But they said, “No, we will stay the night in the street.”

şi le-a zis: – Stăpânii mei, vă rog, întoarceţi-vă la casa slujitorului vostru, rămâneţi peste noapte şi spălaţi-vă picioarele. Mâine dimineaţă vă veţi scula devreme şi vă veţi continua drumul. – Nu, i-au răspuns ei, ci vom petrece noaptea în afara cetăţii.

3 B ut he begged them, so they turned aside with him and went into his house. And he made a supper for them. He made bread without yeast, and they ate.

Dar Lot a insistat foarte mult, astfel încât ei s-au întors cu el şi au intrat în casa lui. Lot le-a pregătit masa, a copt azime, iar aceştia au mâncat.

4 B efore they went to bed, all the men of the city of Sodom both young and old gathered around the house.

Dar înainte ca ei să se culce, toţi bărbaţii din toate colţurile cetăţii Sodoma, tineri şi bătrâni, au înconjurat casa,

5 T hey called to Lot, saying, “Where are the men who came to you tonight? Bring them out to us so we may lie with them.”

l-au strigat pe Lot şi l-au întrebat: – Unde sunt bărbaţii care au venit la tine în această seară? Scoate-i afară la noi ca să-i cunoaştem.

6 L ot went out the door to the men, and shut the door behind him.

Lot a ieşit afară la ei, a închis uşa după el

7 H e said, “My brothers, please do not be so sinful.

şi a zis: – Vă rog, fraţilor, nu fiţi atât de răi.

8 S ee, I have two daughters who have never had a man. Let me bring them out to you. And do to them whatever you want. But do nothing to these men, for they have come to be safe under my roof.”

Am două fiice care n-au cunoscut bărbat; lăsaţi-mă să vi le aduc şi faceţi cu ele ce vă place; dar să nu le faceţi nimic acestor bărbaţi, căci ei au venit să se adăpostească sub acoperişul meu.

9 B ut they said, “Get out of our way. This man came to live here from another land. And already he acts like a judge. Now we will do worse things to you than to them.” So they pushed hard against Lot and almost broke down the door.

– Dă-te din calea noastră! i-au răspuns ei. Acesta a venit aici ca străin, au continuat ei, iar acum face pe judecătorul! Ne vom purta cu tine mai rău decât cu ei. Ei l-au împins cu putere pe Lot şi s-au apropiat ca să spargă uşa.

10 B ut the two men put out their hands and brought Lot into the house with them, and shut the door.

Dar bărbaţii dinăuntru şi-au întins mâinile, l-au tras pe Lot în casă şi au închis uşa;

11 T hen they blinded the men who were at the door of the house, both small and big. So the men became tired trying to find the door. Lot Leaves Sodom

iar pe bărbaţii care erau la uşa casei, atât pe cei tineri, cât şi pe cei bătrâni, i-au lovit cu orbire, astfel încât aceştia n-au mai putut găsi uşa.

12 T hen the two men asked Lot, “Do you have any others here? Sons-in-law, your sons, your daughters, anyone you have in the city, bring them out of this place.

Atunci acei bărbaţi i-au zis lui Lot: „Mai ai şi pe altcineva în cetate: gineri, fii, fiice, sau pe altcineva? Scoate-i din acest loc,

13 F or we are about to destroy this place. Because the cry against its people has become so loud to the Lord that the Lord has sent us to destroy it.”

pentru că urmează să-l distrugem, deoarece plângerea împotriva acestui popor a ajuns atât de mare înaintea Domnului, încât Domnul ne-a trimis să-l distrugem!“

14 S o Lot went out to speak to his sons-in-law who were to marry his daughters. He said, “Get up! Get out of this place! For the Lord will destroy the city!” But his sons-in-law thought he was only joking.

Lot a ieşit şi le-a spus ginerilor săi, care erau căsătoriţi cu fiicele sale: „Sculaţi-vă şi ieşiţi din acest loc, pentru că Domnul urmează să distrugă cetatea.“ Dar ginerii săi au crezut că glumeşte.

15 W hen morning came, the angels told Lot to hurry. They said, “Get up. Take your wife and your two daughters who are here. Or else you will be destroyed when the city is punished.”

Când s-a crăpat de ziuă, îngerii l-au grăbit pe Lot, zicând: „Scoală-te, ia-ţi soţia şi pe cele două fiice ale tale, care sunt aici, ca să nu fii distrus odată cu pedeapsa adusă asupra cetăţii.“

16 B ut Lot was slow to move. So the men took him, his wife and two daughters by the hand and brought them out of the city. For the Lord had loving-pity for him.

Dar pentru că el întârzia, acei bărbaţi i-au luat de mână pe el, pe soţia lui şi pe cele două fiice ale sale, i-au scos şi i-au lăsat în afara cetăţii, pentru că Domnului I-a fost milă de el.

17 W hen they had brought them out of the city, one of them said, “Run for your life! Do not look behind you. Do not stop until you are out of the valley. Run to the mountains or else you will be destroyed.”

Imediat ce i-au scos afară din cetate, Unul dintre ei a zis: – Fugi, ca să-ţi scapi viaţa; nu te uita înapoi şi nu te opri nicăieri în câmpie. Fugi la munte, căci altfel vei fi distrus.

18 B ut Lot said to them, “O, no, my lords!

– Nu, Stăpâne, Te rog, I-a răspuns Lot.

19 S ee, your servant has found favor in your eyes. You have shown me great kindness in what you have done for me by saving my life. But I cannot run to the mountains. For I will run into danger and die.

Slujitorul Tău a găsit bunăvoinţă la Tine, iar Tu Ţi-ai arătat îndurarea faţă de mine, salvându-mi viaţa; nu pot fugi însă la munte, pentru că dezastrul mă va ajunge din urmă şi voi muri.

20 S ee, this town is near enough to run to, and it is small. Let me run there (is it not small?) and my life will be saved.”

Această cetate este destul de aproape ca să pot fugi în ea şi este mică: dă-mi voie să fug acolo. Nu-i aşa că este mică? Astfel, viaţa îmi va fi salvată!

21 T he angel said to him, “See, I am doing what you ask. I will not destroy this town that you have spoken about.

– Bine, i-a zis El, îţi împlinesc şi această cerere şi nu voi distruge cetatea despre care ai vorbit.

22 H urry and run there. For I cannot do anything until you get there.” So the name given to the town was Zoar.

Grăbeşte-te, fugi acolo, pentru că nu pot face nimic până când nu ajungi acolo. De aceea cetatea a fost numită Ţoar.

23 T he sun had moved over the earth when Lot came to Zoar.

Răsărea soarele pe pământ când a intrat Lot în Ţoar.

24 T hen the Lord poured fire from the heavens upon Sodom and Gomorrah.

Atunci Domnul a făcut să plouă foc şi pucioasă din cer de la Domnul, peste Sodoma şi Gomora.

25 H e destroyed those cities, and all the valley, and all the people of the cities, and what grew on the ground.

Astfel, El a distrus acele cetăţi, toată câmpia, toţi locuitorii cetăţilor, precum şi ceea ce creştea pe pământ.

26 B ut Lot’s wife behind him turned and looked toward the cities. And she was changed into salt.

Dar soţia lui Lot, care se afla în spatele acestuia, s-a uitat înapoi şi a fost transformată într-un stâlp de sare.

27 A braham went early in the morning to the place where he had stood before the Lord.

Avraam s-a sculat dis-de-dimineaţă şi s-a dus la locul unde a stat înaintea Domnului.

28 H e looked down toward Sodom and Gomorrah and toward all the land of the valley. And he saw the smoke of the land going up like the smoke from a place where there is much fire.

S-a uitat în jos spre Sodoma şi Gomora şi spre tot ţinutul câmpiei şi a văzut un fum gros ca fumul unui cuptor de ars, ridicându-se de pe pământ. Lot şi fiicele sale

29 B ut when God destroyed the cities of the valley, He remembered Abraham. He sent Lot out of the center of the danger, when He destroyed the cities where Lot lived.

Atunci când a distrus cetăţile din câmpie, Dumnezeu Şi-a adus aminte de Avraam şi l-a scos pe Lot din mijlocul nenorocirii care a căzut peste cetăţile în care acesta locuise.

30 T hen Lot went up from Zoar with his two daughters, and lived in the mountains for he was afraid to stay in Zoar. He lived in a cave in the side of a mountain with his two daughters.

Lot a ieşit din Ţoar şi a locuit pe munte împreună cu cele două fiice ale sale, pentru că se temea să rămână în Ţoar; a locuit într-o peşteră împreună cu cele două fiice ale sale.

31 T hen the first-born daughter said to the younger one, “Our father is old. And there is not a man on earth to marry us.

Cea mai mare dintre ele i-a zis celei mai mici: „Tatăl nostru este bătrân şi nu este nici un bărbat prin împrejurimi care să intre la noi, aşa cum este obiceiul pe tot pământul.

32 C ome, let us make our father drink wine. Let us lie with him, so we may keep our family through our father.”

Haide să-l facem pe tatăl nostru să bea vin şi să ne culcăm cu el, pentru ca să avem copii de la tatăl nostru.“

33 S o they made their father drink wine that night. And the first-born went in and lay with her father. He did not know when she lay down or when she got up.

Astfel, ele l-au îmbătat pe tatăl lor în noaptea aceea, iar cea mai mare s-a dus şi s-a culcat cu tatăl ei; el n-a ştiut nici când s-a culcat ea, nici când s-a sculat.

34 O n the next day, the first-born said to the younger, “See, I lay with my father last night. Let us make him drink wine tonight also, then you go in and lie with him. And we may keep our family through our father.”

În ziua următoare, cea mai mare i-a zis celei mai mici: „Noaptea trecută eu m-am culcat cu tatăl meu; să-l îmbătăm şi în noaptea aceasta, apoi tu te vei duce şi te vei culca cu el, pentru ca să avem copii de la tatăl nostru.“

35 S o they made their father drink wine that night also, then the younger daughter went and lay with him. He did not know when she lay down or when she got up.

Ele l-au îmbătat pe tatăl lor şi în seara aceea, apoi cea mai mică s-a dus şi s-a culcat cu el. El n-a ştiut nici când s-a culcat ea, nici când s-a sculat.

36 S o both the daughters of Lot were going to have a child by their father.

Astfel, cele două fiice ale lui Lot au rămas însărcinate de la tatăl lor.

37 T he first-born daughter gave birth to a son, and gave him the name Moab. He is the father of the Moabites to this day.

Cea mai mare a născut un fiu şi i-a pus numele Moab, care este strămoşul moabiţilor de astăzi.

38 T he younger daughter gave birth to a son also. She gave him the name Benammi. He is the father of the Ammonites to this day.

Cea mai mică a născut şi ea un fiu şi i-a pus numele Ben-Ami, care este strămoşul amoniţilor de astăzi.