Proverbs 24 ~ Proverbe 24

picture

1 D o not be jealous of sinful men. Do not want to be with them.

Nu invidia pe oamenii răi şi nu dori să fii cu ei,

2 F or their hearts make plans to hurt others and their lips talk about trouble.

căci inima lor plăsmuieşte violenţă, iar buzele lor vorbesc despre cum să facă necaz.

3 A house is built by wisdom. It is made strong by understanding,

Prin înţelepciune este construită o casă şi prin pricepere este consolidată;

4 a nd by much learning the rooms are filled with all riches that are pleasing and of great worth.

prin cunoştinţă sunt umplute odăile ei cu tot felul de bogăţii preţioase şi plăcute.

5 A wise man is strong. A man of much learning adds to his strength.

Un om înţelept este puternic şi cel priceput îşi măreşte puterea,

6 F or by wise leading you will make war, and the fight is won when there are many wise men to help you make the plans.

căci pentru a purta un război ai nevoie de călăuzire şi pentru a avea biruinţă – de un mare număr de sfetnici.

7 W isdom is too hard for a fool to understand. He does not open his mouth in the gate.

Înţelepciunea este prea înaltă pentru un prost; la poarta cetăţii el nu va avea nimic de spus.

8 H e who plans to do wrong will be called a trouble maker.

Cine unelteşte să facă rău va fi numit intrigant.

9 P lanning to do foolish things is sin, and the man who laughs at the truth is hated by men.

Planul prostiei este păcat şi cel batjocoritor este o urâciune înaintea oamenilor.

10 I f you are weak in the day of trouble, your strength is small.

Dacă te clatini în ziua necazului, mică îţi este puterea.

11 S ave those who are being taken away to death. Keep them from being killed.

Salvează-i pe cei duşi la moarte şi nu te îndepărta de cei ce sunt aproape să fie măcelăriţi!

12 I f you say, “See, we did not know this,” does not He Who knows what is in hearts see it? Does not He Who keeps watch over your soul know it? And will He not pay each man for his work?

Dacă spui: „Ah! n-am ştiut lucrul acesta!“ crezi că nu vede Cel Ce cântăreşte inimile? Nu va cunoaşte Cel Ce veghează asupra vieţii tale şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui?

13 M y son, eat honey, for it is good. Yes, the honey from the comb is sweet to your taste.

Fiul meu, mănâncă miere căci este bună şi mierea din fagure este dulce pentru gustul tău!

14 K now that wisdom is like this to your soul. If you find it, there will be a future, and your hope will not be cut off.

Să ştii, de asemenea, că înţelepciunea este dulce pentru sufletul tău; dacă o găseşti, ai un viitor, iar speranţa nu-ţi va fi frântă.

15 O sinful man, do not lie in wait against the house of the man who is right with God. Do not destroy his resting place.

Răule, nu pândi locuinţa celui drept şi nu plănui distrugerea sălaşului său,

16 F or a man who is right with God falls seven times, and rises again, but the sinful fall in time of trouble.

căci cel drept de şapte ori cade şi se ridică iarăşi, dar cei răi vor fi prăbuşiţi de nenorocire.

17 D o not be full of joy when the one who hates you falls. Do not let your heart be glad when he trips.

Nu te bucura când cade duşmanul tău şi să nu ţi se înveselească inima când se împiedică,

18 T he Lord will see it and will not be pleased, and He will turn away His anger from him.

ca nu cumva să vadă Domnul, să nu-i placă şi să-Şi întoarcă mânia de la el!

19 D o not worry yourself because of those who do wrong, and do not be jealous of the sinful.

Nu te tulbura din cauza oamenilor răi şi nu fi invidios pe cei răi,

20 F or there will be no future for the sinful man. The lamp of the sinful will be put out.

căci cel rău nu are nici un viitor, iar candela celor răi se va stinge!

21 M y son, fear the Lord and the king. Have nothing to do with those who are given to change.

Fiul meu, teme-te de Domnul şi de rege şi nu te însoţi cu rebelii,

22 F or their trouble will rise up all at once, and who knows how much both of them will destroy?

căci distrugerea lor va veni pe neaşteptate şi cine poate şti sfârşitul pe care-l vor aduce cei doi? Alte proverbe ale înţelepţilor

23 T hese also are sayings of the wise. It is not good to show favor in judging.

Următoarele sunt, şi ele, spusele înţelepţilor. Nu este bine să fii părtinitor la judecată.

24 H e who says to the sinful, “You are right and good,” will be spoken against by people and hated by nations.

Oricine spune celui vinovat: „Tu eşti nevinovat!“, va fi blestemat de popoare şi detestat de neamuri.

25 B ut those who speak strong words to the sinful will find joy and good will come upon them.

Celor ce mustră vinovăţia le va merge bine şi o mare binecuvântare va veni peste ei.

26 T o give the right answer is like a kiss on the lips.

Un răspuns sincer este ca un sărut pe buze.

27 G et your work done outside. Make your fields ready. Then after that, build your house.

Termină-ţi munca de afară, pregăteşte-ţi terenul, şi după aceea, construieşte-ţi casa!

28 D o not speak against your neighbor without a reason, and do not lie with your lips.

Nu mărturisi fără motiv împotriva semenului tău şi nu înşela cu buzele tale.

29 D o not say, “I will do to him as he has done to me. I will pay the man for what he has done.”

Nu spune: „Îi voi face cum mi-a făcut şi el mie, îi voi răsplăti după faptele lui!“

30 I passed by the field of the lazy man, by the grape-vines of the man without understanding.

Am trecut pe lângă ogorul unui leneş şi pe lângă via unui om nechibzuit:

31 A nd see, it was all grown over with thorns. The ground was covered with weeds, and its stone wall was broken down.

era plină de spini, pământul era acoperit cu buruieni, iar zidul de piatră era prăbuşit.

32 W hen I saw it, I thought about it. I looked and received teaching.

Am luat aminte la ce am observat şi am tras învăţătură din ce am văzut:

33 A little sleep, a little rest, a little folding of the hands to rest,”

să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi …,

34 a nd your being poor will come as a robber, and your need like a man ready to fight.

şi sărăcia vine peste tine ca un hoţ, iar lipsa – ca un om înarmat.