1 A ll the people of Israel left Elim, and came to the Desert of Sin, between Elim and Sinai. It was the fifteenth day of the second month after they left the land of Egypt.

Întreaga adunare a israeliţilor a plecat de la Elim şi a ajuns în pustia Sin, care este între Elim şi Sinai, în ziua a cincisprezecea a lunii a doua, după ce a ieşit din ţara Egiptului.

2 A nd all the people of Israel complained against Moses and Aaron in the desert,

În pustie, întreaga adunare a israeliţilor a cârtit împotriva lui Moise şi a lui Aaron.

3 s aying, “We should have died by the Lord’s hand in the land of Egypt, when we sat by the pots of meat and ate all the bread we wanted. For you have brought us out into this desert to kill all of us with hunger.”

Israeliţii le-au zis: „O, de-am fi fost omorâţi de mâna Domnului în ţara Egiptului! Cel puţin acolo stăteam lângă oalele de carne şi mâncam pâine din belşug. Ne-aţi adus aici, în pustia aceasta, ca să faceţi să moară de foame toată mulţimea aceasta!“

4 T hen the Lord said to Moses, “See, I will rain bread from heaven for you. The people will go out and gather a day’s share every day, so I may test them to see if they will follow My Law or not.

Atunci Domnul i-a zis lui Moise: „Voi face să plouă pâine din cer; în fiecare zi poporul să iasă şi să adune pâine pentru ziua aceea. În acea zi, îi voi pune la încercare ca să văd dacă vor trăi după Legea Mea sau nu.

5 O n the sixth day they are to bring in twice as much as they gather each day.”

În ziua a şasea să pregătească ce au adunat, într-o cantitate dublă faţă de ce au adunat în fiecare zi.“

6 S o Moses and Aaron said to the people of Israel, “This evening you will know that the Lord has brought you out of the land of Egypt.

Moise şi Aaron le-au zis tuturor israeliţilor: „În seara aceasta veţi şti că Domnul v-a scos din ţara Egiptului,

7 A nd in the morning you will see the greatness of the Lord. For He hears your complaining against the Lord. What are we, that you complain against us?”

iar dimineaţă veţi vedea slava Domnului, pentru că El aude cârtirile voastre împotriva Lui. Căci cine suntem noi, ca să vă plângeţi împotriva noastră?“

8 M oses said, “The Lord is giving you meat to eat in the evening and all the bread you want in the morning. For He hears how you complain against Him. What are we? You complain not against us, but against the Lord.”

Moise a mai zis: „Veţi şti că a fost Domnul, atunci când, seara, vă va da carne, iar dimineaţa – pâine din belşug, pentru că Domnul v-a auzit cârtirile pe care le-aţi rostit împotriva Lui, căci noi nu suntem nimic; cârtirile voastre nu sunt împotriva noastră, ci împotriva Domnului. “

9 T hen Moses said to Aaron, “Say to all the people of Israel, ‘Come near to the Lord, for He has heard your complaining.’”

După aceea, Moise i-a zis lui Aaron: „Spune întregii adunări a israeliţilor: «Apropiaţi-vă de Domnul, căci El a auzit cârtirile voastre.»“

10 W hen Aaron spoke to all the people of Israel, they looked toward the desert. And they saw in the cloud the shining-greatness of the Lord.

În timp ce Aaron vorbea întregii adunări, ei s-au uitat înspre pustie şi slava Domnului s-a arătat în nor.

11 T he Lord said to Moses,

Domnul i-a vorbit lui Moise astfel:

12 “ I have heard the complaining of the people of Israel. Say to them, ‘In the evening you will eat meat, and in the morning you will be filled with bread. Then you will know that I am the Lord your God.’”

„Am auzit cârtirile israeliţilor; de aceea spune-le: «Între cele două seri veţi avea carne, iar dimineaţa – pâine din belşug; atunci veţi şti că Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.»“

13 I n the evening quails came and covered the place where the people were staying. And in the early morning a little water was around the tents.

Seara au venit nişte prepeliţe care au acoperit tabăra; dimineaţa, în jurul taberei, se afla un strat de rouă.

14 W hen the water had gone, there were small white pieces all over the ground of the desert.

Când stratul de rouă s-a ridicat, pe suprafaţa pustiei au rămas nişte boabe mici, ca boabele de gheaţă pe pământ.

15 W hen the people of Israel saw it, they said to one another, “What is it?” For they did not know what it was. Moses said to them, “It is the bread that the Lord has given you to eat.

Când le-au văzut, neştiind ce sunt, israeliţii şi-au zis unii altora: „Oare ce sunt acestea?“ Moise le-a zis: „Este pâinea pe care Domnul v-a dat-o s-o mâncaţi.

16 T his is what the Lord has told you to do: ‘Every man gather as much of it as he can eat. Take a jar for every person that each of you has in his tent.’”

Domnul a poruncit ca fiecare om să adune cât îi trebuie pentru hrană şi anume un omer de fiecare persoană, după numărul celor din cortul lui. Să adunaţi pentru fiecare persoană din cortul vostru.“

17 T he people did so. Some gathered much and some less.

Israeliţii au făcut astfel: unii au adunat mai mult, alţii mai puţin.

18 W hen they saw how much they had, he who had gathered much had no more than what was needed. And he who had gathered less had enough. Every man gathered as much as he could eat.

După ce au măsurat-o cu omerul, au văzut că celui ce a adunat mai mult nu i-a rămas în plus, iar cel ce a adunat mai puţin nu a dus lipsă; fiecare om a adunat după nevoile lui.

19 M oses said to them, “Let no one save any of it until morning.”

Deşi Moise le-a zis să nu lase nimic din ea până dimineaţa,

20 B ut they did not listen to Moses. Some left part of it until morning. And worms grew in it and it became bad to eat. So Moses was angry with them.

ei nu l-au ascultat; unii au lăsat o parte din ea până dimineaţa, astfel că aceasta a făcut viermi şi s-a împuţit, iar Moise s-a mâniat pe ei.

21 M orning after morning they gathered it, every man as much as he could eat. But when the sun became hot, it would melt.

În fiecare dimineaţă israeliţii adunau după cum aveau nevoie. Când soarele era fierbinte, pâinea se topea.

22 O n the sixth day they gathered twice as much bread, two jars for each person. When all the leaders of the people came and told Moses,

În ziua a şasea ei au adunat de două ori mai mult, doi omeri pentru fiecare persoană. Când toţi conducătorii adunării au venit şi i-au spus acest lucru lui Moise,

23 h e said to them, “This is what the Lord said: ‘Tomorrow is a time of rest, a holy Day of Rest to the Lord. Make ready the food you will need for today. Then put aside what is left to be kept until morning.’”

el le-a răspuns: „ Domnul a poruncit astfel: «Mâine este o zi de odihnă, un Sabat sfânt pentru Domnul; coaceţi ce aveţi de copt, fierbeţi ce aveţi de fiert şi tot ce vă rămâne păstraţi până dimineaţa.»“

24 S o they put it aside until morning, as Moses told them. And it did not become bad to eat, and there were no worms in it.

Ei au păstrat-o aşa cum a poruncit Moise; ea nu s-a împuţit şi n-a făcut viermi.

25 M oses said, “Eat it today. For today is a Day of Rest to the Lord. Today you will not find it in the field.

Moise le-a zis: „Mâncaţi-o azi, pentru că azi este Sabatul Domnului; azi nu veţi găsi pâine pe câmp.

26 S ix days you will gather it. But on the seventh day, the Day of Rest, there will be none.”

S-o adunaţi timp de şase zile, căci în a şaptea zi, Sabatul, ea nu va fi.“

27 O n the seventh day some of the people went out to gather it. But they found none.

În ziua a şaptea însă unii oameni din popor au ieşit să adune pâine, dar n-au găsit nimic.

28 T hen the Lord said to Moses, “How much longer will you go against My Word and My Laws?

Domnul i-a zis lui Moise: „Până când veţi refuza să păziţi poruncile şi legile Mele?

29 S ee, the Lord has given you the Day of Rest. This is why He gives you bread for two days on the sixth day. Every man should stay home and not leave his place on the seventh day.”

Ştiţi că Domnul v-a dat Sabatul şi de aceea în a şasea zi vă dă hrană pentru două zile. Orice om să rămână acolo unde este. Nici unul să nu iasă din locul său în ziua a şaptea.“

30 S o the people rested on the seventh day.

Şi astfel, în ziua a şaptea poporul s-a odihnit.

31 T he people of Israel called it bread from heaven. It was like coriander seed, white, and tasted like bread made with honey.

Casa lui Israel a numit pâinea venită din cer „mană“; ea era albă, ca bobul de coriandru, iar la gust era ca o turtă cu miere.

32 M oses said, “This is what the Lord has said: ‘Let a jar of it be kept for your children and grandchildren to come, so they may see the bread that I fed you in the desert when I brought you out of the land of Egypt.’”

Moise le-a zis: „Iată ce a poruncit Domnul: «Puneţi deoparte un omer de mană, ca să fie păstrat pentru toate generaţiile, pentru ca ei să vadă pâinea cu care v-am hrănit în pustie, când v-am scos din ţara Egiptului.»“

33 T hen Moses said to Aaron, “Take a jar full of the bread from heaven. And put it before the Lord, to be kept for all your children to come.”

Moise i-a zis lui Aaron: „Ia un vas, pune în el un omer plin cu mană şi aşază-l înaintea Domnului ca să fie păstrat pentru urmaşii voştri.“

34 A s the Lord told Moses, Aaron put it in front of the special box of the agreement to be kept.

Aaron l-a pus înaintea Mărturiei ca să fie păstrat acolo, după cum îi poruncise Domnul lui Moise.

35 T he people of Israel ate the bread from heaven forty years, until they came to a land where other people lived. They ate the bread from heaven until they came to the land of Canaan.

Israeliţii au mâncat mană timp de patruzeci de ani, până au ajuns într-o ţară locuită; au mâncat mană până au ajuns la hotarul Canaanului.

36 ( It took about ten jars to fill a large basket.)

(Un omer este a zecea parte dintr-o efă.)