1 K ing Nebuchadnezzar made an object of gold which looked like a god. It was fifteen times taller than a man, and as wide as three long steps. He set it up on the plain of Dura in the land of Babylon.

Împăratul Nebucadneţar a făcut o statuie de aur, înaltă de şaizeci de coţi şi lată de şase coţi, pe care a ridicat-o în valea Dura, în provincia Babilonului.

2 T hen Nebuchadnezzar called together all the captains, leaders, rulers, wise men, money-keepers, judges, and law-keepers of Babylon’s lands. He called them to come to the first showing of the object that he had set up.

Împăratul Nebucadneţar a poruncit să se adune satrapii, demnitarii, guvernatorii, sfetnicii, vistiernicii, judecătorii, magistraţii şi toţi ceilalţi conducători ai provinciei, ca să vină la dedicarea statuii ridicate de împăratul Nebucadneţar.

3 S o all the captains, leaders, rulers, wise men, money-keepers, judges, and law-keepers of Babylon’s lands were gathered together for the special time of setting apart this object Nebuchadnezzar had set up. And they stood in front of it.

Satrapii, demnitarii, guvernatorii, sfetnicii, vistiernicii, judecătorii, magistraţii şi toţi ceilalţi conducători ai provinciei au început să se adune, venind pentru dedicarea statuii ridicate de împăratul Nebucadneţar; ei s-au strâns înaintea statuii ridicate de împăratul Nebucadneţar.

4 T hen the man who spread news for the king said in a loud voice, “This is what you must do, O people of every nation and language:

Un crainic a proclamat cu glas tare, zicând astfel: „Popoare, neamuri şi oameni de orice limbă!

5 W hen you hear the sound of the horns and harps, and all kinds of music, you are to get down on your knees and worship the object of gold that King Nebuchadnezzar has set up.

În clipa când veţi auzi sunetul trâmbiţei, al flautului, al ţiterei, al lirei, al psalterionului, al fluierului şi a tot felul de alte instrumente muzicale, să vă prosternaţi şi să vă închinaţi înaintea statuii de aur pe care a ridicat-o împăratul Nebucadneţar.

6 W hoever does not get down and worship will be thrown at once into the big and hot fire.”

Cine nu se va prosterna şi nu se va închina, va fi aruncat chiar în clipa aceea în mijlocul unui cuptor aprins.“

7 T hen all the people heard the sound of the horns and harps and all kinds of music. All the people of every nation and language got down and worshiped the object of gold that King Nebuchadnezzar had set up. Daniel’s Friends Do Not Obey the King

Astfel, când au auzit sunetul trâmbiţei, al flautului, al ţiterei, al lirei, al psalterionului şi a tot felul de alte instrumente muzicale, toate popoarele, neamurile şi oamenii de toate limbile s-au prosternat şi s-au închinat statuii de aur, ridicate de împăratul Nebucadneţar.

8 A t this time certain ones who learned from stars came up and spoke against the Jews.

Cu prilejul acesta, chiar în aceeaşi perioadă, câţiva dintre astrologi au ieşit în faţă şi i-au pârât pe iudei.

9 T hey said to King Nebuchadnezzar, “O king, live forever!

Ei i-au zis împăratului Nebucadneţar: „Să trăieşti veşnic, împărate!

10 Y ou yourself, O king, have made a law that every man who hears the sound of the horns and harps and all kinds of music is to get down on his knees and worship the object of gold.

Tu, împărate, ai dat poruncă ca orice om care aude sunetul trâmbiţei, al flautului, al ţiterei, al lirei, al psalterionului, al fluierului şi a tot felul de alte instrumente muzicale să se prosterneze şi să se închine statuii de aur,

11 A nd whoever does not get down and worship must be thrown into the big and hot fire.

iar cine nu se prosternează şi nu se închină, să fie aruncat în cuptorul aprins.

12 T here are certain Jews whom you have chosen as leaders over the land of Babylon. Their names are Shadrach, Meshach, and Abed-nego. These men have not listened to you, O king. They do not serve your gods or worship the object of gold which you have set up.”

Dar sunt nişte iudei, pe care i-ai numit în slujba de administratori ai provinciei Babilonului, şi anume Şadrak, Meşak şi Abed-Nego, oameni care nu ţin seama deloc de tine, împărate! Ei nu slujesc zeilor tăi şi nu se închină statuii de aur pe care ai ridicat-o.“

13 T hen Nebuchadnezzar became very angry and called for Shadrach, Meshach, and Abed-nego. And they were brought to the king.

Atunci Nebucadneţar, aprins de mânie, a poruncit să fie aduşi Şadrak, Meşak şi Abed-Nego. Bărbaţii aceştia au fost aduşi înaintea împăratului,

14 N ebuchadnezzar said to them, “Is it true, Shadrach, Meshach and Abed-nego, that you do not serve my gods or worship the object of gold that I have set up?

iar Nebucadneţar le-a zis: – Şadrak, Meşak şi Abed-Nego, voi nu slujiţi zeilor mei şi nu vă închinaţi statuii de aur pe care am ridicat-o?!

15 N ow if you are ready to get down on your knees and worship the object I have made when you hear the sound of the horns and harps and all kinds of music, very well. But if you will not worship, you will be thrown at once into the fire. And what god is able to save you from my hands?”

Acum fiţi gata ca, în clipa în care veţi auzi sunetul trâmbiţei, al flautului, al ţiterei, al lirei, al psalterionului, al fluierului şi a tot felul de alte instrumente muzicale, să vă prosternaţi şi să vă închinaţi statuii pe care am făcut-o. Dacă nu vă veţi închina, veţi fi aruncaţi de îndată în mijlocul unui cuptor aprins. Şi care este zeul acela care vă va izbăvi din mâna mea?

16 S hadrach, Meshach and Abed-nego answered and said to the king, “O Nebuchadnezzar, we do not need to give you an answer to this question.

Şadrak, Meşak şi Abed-Nego i-au răspuns împăratului: – Nebucadneţare, noi n-avem nevoie să ne apărăm înaintea ta în această privinţă!

17 I f we are thrown into the fire, our God Whom we serve is able to save us from it. And He will save us from your hand, O king.

Iată, Dumnezeul nostru, Căruia Îi slujim, poate să ne scape din cuptorul aprins şi ne va izbăvi şi din mâna ta, împărate!

18 B ut even if He does not, we want you to know, O king, that we will not serve your gods or worship the object of gold that you have set up.” Daniel’s Friends Come Out of the Fire Alive

Şi, chiar dacă nu va fi aşa, să ştii, împărate, că nu vom sluji zeilor tăi şi nici nu ne vom închina statuii de aur pe care ai ridicat-o.

19 T hen Nebuchadnezzar was filled with anger, and he looked at Shadrach, Meshach and Abed-nego with an angry face. He had the fire made seven times hotter than it was.

Atunci Nebucadneţar s-a umplut de mânie şi i s-a schimbat înfăţişarea feţei din pricina lui Şadrak, a lui Meşak şi a lui Abed-Nego. A poruncit să se încălzească cuptorul de şapte ori mai mult decât trebuia încălzit.

20 A nd he told certain powerful soldiers in his army to tie up Shadrach, Meshach and Abed-nego, and to throw them into the fire.

Apoi a poruncit unora dintre cei mai puternici bărbaţi din oştirea lui să-i lege pe Şadrak, pe Meşak şi pe Abed-Nego şi să-i arunce în cuptorul aprins.

21 S o the men were tied up in their coats and head-coverings and their other clothes, and were thrown into the fire.

Astfel, oamenii aceştia au fost legaţi, aşa cum erau îmbrăcaţi, în mantalele, tunicile, turbanele şi celelalte haine ale lor, şi au fost aruncaţi în mijlocul cuptorului aprins.

22 B ecause the king had spoken that the fire was to be very hot, those men who put Shadrach, Meshach and Abed-nego into the fire were killed by the fire.

Fiindcă porunca împăratului a fost grabnică, iar cuptorul fusese încălzit peste măsură, acei oameni care s-au urcat cu Şadrak, Meşak şi Abed-Nego au fost ucişi de flacăra focului,

23 T he three men were still tied up when they fell into the fire.

iar cei trei bărbaţi – Şadrak, Meşak şi Abed-Nego – legaţi fiind, au căzut în mijlocul cuptorului aprins.

24 T hen King Nebuchadnezzar was very surprised and stood up in a hurry. He said to his leaders, “Did we not throw three men who were tied up into the fire?” They answered, “That is true, O king.”

Atunci împăratul Nebucadneţar s-a înspăimântat şi s-a ridicat în grabă. El le-a zis sfetnicilor săi: – Nu am aruncat noi în mijlocul focului trei bărbaţi legaţi? Ei i-au răspuns împăratului: – Adevărat, împărate!

25 H e said, “Look! I see four men loose and walking about in the fire without being hurt! And the fourth one looks like a son of the gods (or the Son of God)!” Nebuchadnezzar Praises God

El a mai zis: – Ei bine, eu văd patru bărbaţi umblând liberi şi nevătămaţi în mijlocul focului, iar înfăţişarea celui de-al patrulea seamănă cu a unui fiu de zei.

26 T hen Nebuchadnezzar came near the door where the fire was burning, and said, “Shadrach, Meshach and Abed-nego, servants of the Most High God, come out! Come here!” So Shadrach, Meshach and Abed-nego came out of the fire.

Apoi Nebucadneţar s-a apropiat de uşa cuptorului aprins şi a strigat: „Şadrak, Meşak şi Abed-Nego, slujitori ai Dumnezeului Preaînalt, ieşiţi afară şi veniţi încoace!“ Şadrak, Meşak şi Abed-Nego au ieşit din mijlocul focului.

27 T he captains, leaders, rulers, and the king’s important men gathered around and saw that the fire had not hurt the bodies of these three men. Their hair was not burned. Their clothes were not burned. They did not even smell like fire.

Satrapii, demnitarii, guvernatorii şi sfetnicii împăratului s-au strâns cu toţii şi au văzut că focul nu avusese nici o putere asupra trupurilor acestor bărbaţi, că părul capului lor nu se pârlise, că mantiile lor rămăseseră neschimbate şi că nici măcar miros de fum nu se prinsese de ei.

28 N ebuchadnezzar said, “Praise be to the God of Shadrach, Meshach, and Abed-nego. He has sent His angel and saved His servants who put their trust in Him. They changed the king’s word and were ready to give up their lives instead of serving or worshiping any god except their own God.

Nebucadneţar a zis: „Binecuvântat să fie Dumnezeul lui Şadrak, al lui Meşak şi al lui Abed-Nego, Care l-a trimis pe îngerul Său şi i-a izbăvit pe slujitorii Săi. Ei s-au încrezut în El, au nesocotit porunca împăratului şi şi-au dat mai degrabă trupurile lor, decât să slujească şi să se închine oricărui alt dumnezeu decât Dumnezeului lor.

29 S o I now make a law that if any people of any nation or language say anything against the God of Shadrach, Meshach and Abed-nego, they will be torn apart and their houses will be laid waste. For there is no other god who is able to save in this way.”

De aceea dau poruncă ca orice om din orice popor, din orice neam sau de orice limbă ar fi, care va vorbi de rău despre Dumnezeul lui Şadrak, al lui Meşak şi al lui Abed-Nego, să fie făcut bucăţi, iar casa lui să fie prefăcută într-un morman de gunoi, pentru că nu există un alt dumnezeu care să poată izbăvi în felul acesta.“

30 T hen the king made Shadrach, Meshach and Abed-nego very important in the land of Babylon.

După aceea, împăratul i-a înălţat la mare cinste pe Şadrak, Meşak şi Abed-Nego în provincia Babilonului.