1 W hen King Hezekiah heard it, he tore his clothes. He covered himself with cloth made from hair, and went into the house of the Lord.

Când regele Ezechia a auzit lucrul acesta, şi-a sfâşiat hainele, s-a acoperit cu un sac şi s-a dus la Casa Domnului.

2 T hen he sent Eliakim, the head of the house, and Shebna the writer, and the head religious leaders, covered with cloth made from hair, to Isaiah the man of God, the son of Amoz.

I-a trimis la profetul Isaia, fiul lui Amoţ, pe Eliachim, administratorul palatului, pe scribul Şebna şi pe cei bătrâni dintre preoţi, acoperiţi toţi cu saci.

3 T hey said to him, “Hezekiah says, ‘This day is a day of trouble, pain, and shame. For children have come to birth, and there is no strength for them to be born.

Ei i-au zis: – Aşa vorbeşte Ezechia: „Aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă şi de ruşine, căci copiii sunt gata să se nască, dar nu mai este nici o putere pentru a le da naştere.

4 I t may be that the Lord your God will hear the words of Rabshakeh, whom his leader the king of Assyria has sent to try to bring shame upon the living God. The Lord your God may speak sharp words against what He has heard. So say a prayer for those who are left of His people.’”

Poate că Domnul, Dumnezeul tău, a auzit cuvintele lui Rab-Şache, care a fost trimis de stăpânul său, împăratul Asiriei, pentru a-L batjocori pe Dumnezeul cel Viu şi poate că Domnul, Dumnezeul tău, îl va mustra pentru cuvintele pe care le-a auzit. De aceea înalţă o rugăciune pentru cei care au mai rămas!“

5 S o the servants of King Hezekiah came to Isaiah.

Când slujitorii regelui Ezechia au ajuns la Isaia,

6 A nd Isaiah said to them, “Tell your king, ‘This is what the Lord says. “Do not be afraid because of the words that you have heard, with which the servants of the king of Assyria have spoken against Me.

acesta le-a zis: – Să-i spuneţi stăpânului vostru că aşa vorbeşte Domnul: „Nu te speria de cuvintele pe care le-ai auzit şi cu care slujitorii împăratului Asiriei M-au blasfemiat!

7 S ee, I will put a spirit in him so that he will hear some news and return to his own land. And I will make him fall by the sword in his own land.”’”

Iată, voi pune în el un duh şi astfel, la auzirea unui zvon, se va întoarce în ţara lui; şi voi face să cadă ucis de sabie chiar în ţara lui.“

8 T hen Rabshakeh returned and found the king of Assyria fighting against Libnah, for he had heard that the king had left Lachish.

Când Rab-Şache a auzit că împăratul Asiriei plecase din Lachiş, s-a întors şi l-a găsit pe acesta luptând împotriva Libnei.

9 N ow the king had heard them say about King Tirhakah of Cush, “He has come out to fight against you.” When he heard it, he sent men to Hezekiah, saying,

După aceea, împăratul Asiriei a auzit că Tirhaka, regele din Cuş, a pornit la luptă împotriva lui. Când a auzit lucrul acesta a trimis soli la Ezechia, zicând:

10 “ Tell Hezekiah king of Judah, ‘Do not let your God in Whom you trust fool you, saying, “Jerusalem will not be given into the hand of the king of Assyria.”

„Aşa să-i vorbiţi lui Ezechia, regele lui Iuda: «Nu-l lăsa pe Dumnezeul tău, în care te încrezi, să te amăgească zicându-ţi că Ierusalimul nu va fi dat în mâna împăratului Asiriei.

11 S ee, you have heard what the kings of Assyria have done to all the lands. They have destroyed them all. So will you be kept from trouble?

Cu siguranţă, ai auzit ce au făcut împăraţii Asiriei tuturor ţărilor cucerite, distrugându-le în întregime! Şi tu să fii oare salvat?

12 D id the gods of those nations which my fathers have destroyed take them out of trouble? Did they save Gozan, Haran, Rezeph, and the sons of Eden who were in Telassar?

Şi-au salvat, oare, zeii neamurile pe care părinţii mei le-au distrus: pe Gozan, pe Haran, pe Reţef şi pe fiii lui Eden, care erau în Tel-Assar?

13 W here is the king of Hamath, the king of Arpad, the king of the city of Sepharvaim, the king of Hena, or the king of Ivvah?’” Hezekiah’s Prayer

Unde este regele Hamatului, regele Arpadului şi regele cetăţii Sefarvayim, al cetăţii Hena sau al cetăţii Iva?»“ Rugăciunea lui Ezechia

14 T hen Hezekiah took the letter from the hand of the men from Assyria, and read it. He went up to the house of the Lord and spread it out before the Lord.

Ezechia a luat scrisoarea din mâna solilor şi a citit-o. Apoi s-a dus la Casa Domnului şi a întins-o înaintea Domnului.

15 A nd Hezekiah prayed to the Lord,

Ezechia s-a rugat Domnului, zicând:

16 “ O Lord of All, the God of Israel, Who sits on the throne above the cherubim, You are the God, You alone, of all the nations of the earth. You have made heaven and earth.

„O, Doamne al Oştirilor, Dumnezeul lui Israel, Tu, Care tronezi deasupra heruvimilor! Tu eşti singurul Dumnezeu al tuturor regatelor pământului! Tu ai făcut cerurile şi pământul!

17 L isten, O Lord, and hear. Open Your eyes, O Lord, and see. Listen to all the words of Sennacherib, which he has sent to speak against the living God.

Doamne, pleacă-Ţi urechea şi ascultă! Doamne, deschide-Ţi ochii şi priveşte! Auzi toate cuvintele pe care Sanherib le-a trimis ca să-L batjocorească pe Dumnezeul cel Viu!

18 I t is true, O Lord, the kings of Assyria have destroyed all the nations and their lands.

Doamne, este adevărat că împăraţii Asiriei au pustiit toate aceste neamuri şi ţările lor,

19 T hey have thrown their gods into the fire, for they were not gods but the work of men’s hands, made of wood and stone. So they have destroyed them.

şi că le-au aruncat zeii în foc, însă ei i-au distrus pentru că nu erau Dumnezeu, ci lucrări făcute de mâna omului; erau doar lemn şi piatră.

20 N ow, O Lord our God, take us out of his hand, that all the nations of the earth may know that You alone are the Lord.” The Word of the Lord to the King

Acum, Doamne, Dumnezeul nostru, scapă-ne din mâna lui, ca să ştie toate regatele pământului că doar Tu eşti Domnul!“ Profeţia lui Isaia asupra lui Sanherib

21 T hen Isaiah the son of Amoz sent word to Hezekiah, saying, “This is what the Lord, the God of Israel, says, ‘Because you have prayed to Me about Sennacherib king of Assyria,

Atunci Isaia, fiul lui Amoţ, a trimis la Ezechia să i se spună: „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Pentru că Mi te-ai rugat cu privire la Sanherib, împăratul Asiriei,

22 t his is the word the Lord has spoken against him: “She has hated you and made fun of you, the young daughter of Zion who has never had a man! She has shaken her head behind you, the people of Jerusalem!

iată care este cuvântul pe care l-a rostit Domnul împotriva acestuia: Fecioara, fiica Sionului, te dispreţuieşte şi îşi bate joc de tine! Fiica Ierusalimului dă din cap în timp ce fugi.

23 W hom have you put to shame and spoken against? Against whom have you raised your voice and lifted up your eyes in pride? Against the Holy One of Israel!

Ştii pe Cine ai batjocorit şi ai blasfemiat tu? Ştii împotriva Cui ţi-ai ridicat glasul? Ştii împotriva Cui ţi-ai înălţat mândru privirea? Împotriva Sfântului lui Israel!

24 T hrough your servants you have spoken against the Lord. You have said, ‘I came up to the high mountains with my many war-wagons, to the farthest parts of Lebanon. I cut down its tall cedar trees and its best cypress trees. I came to its highest mountain top, and to the place that has the most trees.

Prin slujitorii tăi L-ai batjocorit pe Stăpân şi ai zis: ‘Cu mulţimea carelor mele am urcat înălţimile munţilor până la cele mai înalte piscuri ale Libanului! I-am tăiat cei mai înalţi cedri şi cei mai aleşi chiparoşi. Am ajuns la cele mai înalte piscuri şi la pădurea cea mai deasă.

25 I dug wells in strange lands and drank water there. With the bottom of my feet I dried up all the rivers of Egypt.’

Am săpat fântâni şi am băut apă, şi cu tălpile picioarelor mele am secat toate pâraiele Egiptului.’

26 H ave you not heard that I planned this long ago? From days of old I planned it. Now I have made it happen, that you should turn strong cities built for battles into waste lands.

N-ai auzit? Eu le-am întocmit cu mult timp în urmă, din zile străvechi le-am plănuit; acum însă le-am îngăduit să se împlinească, anume ca tu să prefaci cetăţile fortificate în mormane de dărâmături.

27 S o their people did not have any more strength. They were troubled and put to shame. They were like the grass of the field and like the green plant. They were like grass on the housetops, dried up before it is grown.

Locuitorii lor sunt neputincioşi, sunt uluiţi şi făcuţi de ruşine. Au ajuns ca iarba de pe câmp şi ca verdeaţa fragedă, ca iarba de pe acoperişuri, care se usucă înainte să crească.

28 B ut I know your sitting down, and your going out and your coming in, and your anger against Me.

Dar Eu ştiu unde stai, când ieşi şi când intri şi cât eşti de furios pe Mine.

29 B ecause of your anger against Me, and because I have heard of your pride, I will put My hook in your nose, and My bit in your mouth. And I will make you return the way you came.

Pentru că te-ai mâniat pe Mine şi pentru că trufia ta a ajuns la urechile Mele, voi pune veriga Mea în nasul tău, şi zăbala Mea în gura ta şi te voi întoarce pe drumul pe care ai venit.

30 “ This will be the special thing for you to see: You will eat this year what grows of itself. In the second year you will eat what grows up from the same. Then in the third year you will plant and gather. You will plant grape-fields and eat their fruit.

Acesta va fi semnul pentru tine, Ezechia: anul acesta veţi mânca ce va creşte de la sine, iar în al doilea an – ce va răsări din ce a rămas. Dar în al treilea an veţi semăna şi veţi secera, veţi planta vii şi le veţi mânca roadele.

31 A nd those who are left of the family of Judah will again have their roots grow down and grow their fruit above.

Supravieţuitorii Casei lui Iuda, cei rămaşi, vor prinde iarăşi rădăcini dedesubt şi vor da rod deasupra.

32 F or My people who are left will go out from Jerusalem and from Mount Zion. This will be done by the work of the Lord of All.”’”

Căci din Ierusalim va ieşi o rămăşiţă şi din muntele Sion o ceată de supravieţuitori. Râvna Domnului Oştirilor va face lucrul acesta.»“

33 S o the Lord says about the king of Assyria, ‘He will not come to this city or shoot an arrow there. He will not come before it with a battle-covering, or build a battle-wall against it.

„De aceea aşa vorbeşte Domnul cu privire la împăratul Asiriei: «Nu va intra în cetatea aceasta şi nu va trage nici o săgeată acolo; nu va veni în faţa ei cu vreun scut şi nu va ridica împotriva ei nici o rampă de asalt.

34 H e will return by the same way he came, and he will not come to this city,’ says the Lord.

Pe drumul pe care a venit, pe acela se va întoarce şi nu va intra în cetatea aceasta, zice Domnul.

35 ‘ For I will fight for this city to save it for My own good, and for the good of My servant David.’”

Eu voi ocroti cetatea aceasta pentru a o izbăvi, de dragul Meu şi de dragul robului Meu David.»“

36 T hen the angel of the Lord went out and killed 185, 000 men in the Assyrian camp. And when men got up early in the morning, they saw all these dead bodies.

Îngerul Domnului a ieşit în tabăra asirienilor şi a ucis o sută optzeci şi cinci de mii de oameni. Când cei din popor s-au trezit dis-de-dimineaţă, au văzut că toţi erau nişte trupuri moarte.

37 S o Sennacherib king of Assyria left and returned home, and lived at Nineveh.

Atunci Sanherib, împăratul Asiriei şi-a ridicat tabăra şi a plecat. El s-a întors la Ninive şi a locuit acolo.

38 W hen he was worshiping in the house of his god Nisroch, his sons Adrammelech and Sharezer killed him with the sword. Then they ran away to the land of Ararat. And his son Esarhaddon became king in his place.

În timp ce se închina în templul zeului său, Nisrok, fiii săi, Adra-Melek şi Sareţer, l-au ucis cu sabia şi au fugit în ţara Ararat. Şi în locul lui a domnit fiul său Esar-Hadon.