1 A fter this, Moses and Aaron went to Pharaoh and said, “The Lord, the God of Israel, says this: ‘Let My people go, that they may have a special supper to honor Me in the desert.’”

După aceea, Moise şi Aaron s-au dus la Faraon şi i-au zis: – Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: „Lasă-Mi poporul să plece ca să ţină o sărbătoare pentru Mine în pustie.“

2 B ut Pharaoh said, “Who is the Lord, that I should obey Him and let Israel go? I do not know the Lord. And I will not let Israel go.”

Dar Faraon a răspuns: – Cine este Domnul ca eu să-L iau în seamă şi să-l las pe Israel să plece? Nu-L cunosc pe Domnul şi nu-l voi lăsa pe Israel să plece.

3 T hen they said, “The God of the Hebrews has met with us. We ask of you, let us travel into the desert three days, to give a gift on an altar in worship to the Lord our God. Or He may send death to us by disease or by the sword.”

Ei au continuat: – Însuşi Dumnezeul evreilor ni S-a arătat; te rugăm, lasă-ne să facem o călătorie de trei zile în pustie, ca să aducem jertfe Domnului, Dumnezeul nostru, căci altfel El va veni peste noi cu molimă şi cu sabie.

4 B ut the king of Egypt said to them, “Moses and Aaron, why do you take the people away from their work? Return to your work!”

Dar monarhul Egiptului le-a zis: – Moise şi Aaron, de ce abateţi poporul de la lucru? Întoarceţi-vă la treburile voastre!

5 T hen Pharaoh said, “See, the people of the land are now many. And you would have them stop working!”

Vedeţi, a mai zis Faraon, cât de numeros este acum acest popor în ţară, şi voi vreţi să-l opriţi de la lucru!

6 T hat same day Pharaoh told the men who made the people work,

În aceeaşi zi, Faraon le-a poruncit vătafilor şi supraveghetorilor poporului:

7 “ Do not give the people straw for making clay blocks any more. Let them go and gather straw for themselves.

„Să nu mai daţi poporului paie ca înainte, ca să facă cărămizi, ci să se ducă ei înşişi să şi le adune.

8 B ut have them make the same number of clay blocks as before, and no less. They are crying, ‘Let us go and give a gift in worship to our God,’ because they are lazy.

Totuşi să le cereţi acelaşi număr de cărămizi ca mai înainte şi să nu le micşoraţi norma, pentru că sunt leneşi. De aceea îşi permit să strige: «Lasă-ne să plecăm ca să aducem jertfe Dumnezeului nostru!»

9 L et more work be given to the men so they will not have time to listen to lies.”

Să li se dea mai mult de lucru, ca să aibă ce să muncească şi să nu mai ia în seamă tot felul de minciuni.“

10 S o the men who made the people work went out and said to the people, “This is what Pharaoh says: ‘I will not give you straw.

Vătafii şi supraveghetorii poporului s-au dus şi au anunţat poporul: „Aşa vorbeşte Faraon: «Nu vă mai dau paie;

11 Y ou go and get straw for yourselves where you can find it. But you will not work any less than before.’”

mergeţi şi adunaţi-vă paie de oriunde găsiţi, însă să ştiţi că norma voastră nu va fi micşorată.»“

12 S o the people went out through all the land of Egypt to gather what they could use for straw.

Poporul s-a răspândit prin toată ţara Egiptului ca să adune mirişte în loc de paie.

13 T he men who made them work made them hurry, saying, “Finish your full day’s work as you did when there was straw.”

Vătafii îi grăbeau, zicându-le: „Terminaţi-vă lucrul, norma zilnică, ca şi atunci când vi se dădeau paie.“

14 A nd the Hebrew men who had been made to rule over the people by Pharaoh’s work-leaders were beaten. They were asked, “Why have you not made as many clay blocks yesterday or today as you made before?”

Supraveghetorii israeliţilor, care fuseseră puşi peste ei de către vătafii lui Faraon, erau bătuţi şi întrebaţi: „De ce n-aţi terminat ieri şi astăzi numărul de cărămizi pe care-l făceaţi înainte?“

15 T hen the Hebrew men who made the people work went to Pharaoh and cried, “Why do you act this way toward your servants?

Atunci supraveghetorii israeliţilor au venit la Faraon şi i-au zis: – De ce te porţi aşa cu sclavii tăi?

16 T here is no straw given to your servants. Yet they still say to us, ‘Make clay blocks!’ See, your servants are being beaten. But your own people are to blame.”

Nu li se mai dau paie sclavilor tăi, şi totuşi li se cere aceeaşi normă de cărămizi! Ia aminte cum sunt bătuţi sclavii tăi! Greşeala este a poporului tău!

17 B ut Pharaoh said, “You are lazy, very lazy. So you say, ‘Let us go and give a gift on an altar in worship to the Lord.’

Faraon le-a răspuns: – Leneşilor! Asta sunteţi, nişte leneşi! De aceea ziceţi: „Lasă-ne să plecăm ca să aducem jertfe Domnului. “

18 G o now and work. You will be given no straw. Yet you must make the same number of clay blocks.”

Întoarceţi-vă la lucru, pentru că va trebui să faceţi aceeaşi normă de cărămizi, fără să mai primiţi paie.

19 T he Hebrew men who made the people work knew that they were in trouble because they were told, “You must make the same number of clay blocks each day.”

Supraveghetorii israeliţilor şi-au dat seama că sunt în necaz când li s-a spus că nu li se va micşora numărul zilnic de cărămizi.

20 W hen they came from Pharaoh, they met Moses and Aaron who were waiting for them.

Când au ieşit de la Faraon, s-au întâlnit cu Moise şi cu Aaron care îi aşteptau.

21 T hey said to Moses and Aaron, “May the Lord look upon you and judge you. For you have caused us to be hated by Pharaoh and his servants. You have put a sword in their hand to kill us.” God’s Promise to Israel

Ei le-au zis: „ Domnul să se uite la voi şi să vă judece! Voi ne-aţi făcut urâţi înaintea lui Faraon şi a vătafilor săi şi le-aţi pus sabia în mână ca să ne ucidă.“

22 T hen Moses returned to the Lord and said, “O Lord, why have You hurt these people? Why did you ever send me?

Atunci Moise s-a întors către Domnul şi L-a întrebat: – Stăpâne, de ce ai adus acest necaz peste popor? De ce m-ai trimis?

23 F or since I went to Pharaoh to speak in Your name, he has hurt these people. You have not set Your people free at all.”

De când am venit şi i-am vorbit lui Faraon în Numele Tău, el a făcut mai mult rău poporului, iar Tu n-ai făcut nimic ca să-Ţi eliberezi poporul.