1 T hen King David said to all the people, “My son Solomon is the one God has chosen. He is still young and has not had much time to know what to do. It is a very big work because this beautiful house is not for man, but for the Lord God.

Apoi regele David a zis întregii adunări: „Fiul meu Solomon, singurul pe care l-a ales Dumnezeu, este tânăr şi plăpând, iar lucrarea este atât de mare, căci Templul nu este pentru un om, ci pentru Însuşi Domnul Dumnezeu.

2 I have given all that I have been able to give for the house of my God. I have given the gold for the things of gold, the silver for the things of silver, and the brass for the things of brass. I have given the iron for the things of iron, and the wood for the things of wood. I have given stones of much worth, stones for setting, silver-white stones, and stones of different colors. I have given all kinds of stones of much worth, and many smooth, special white stones.

Am pregătit din răsputeri pentru Casa lui Dumnezeu aur pentru ce este din aur, argint pentru ce este din argint, bronz pentru ce este din bronz, fier pentru ce este din fier, lemn pentru ce este din lemn, pietre de onix de fixat pe monturi, pietre de antimoniu, tot felul de pietre preţioase, pietre de diferite culori, precum şi pietre de alabastru din belşug.

3 T he house of my God means much to me. I have much gold and silver and I give it to the house of my God, together with all I have already given for the holy house.

De asemenea, în râvna mea pentru Casa lui Dumnezeu, pe lângă toate pregătirile pe care le-am făcut pentru Sfântul Lăcaş, ofer pentru Casa Dumnezeului meu bogăţiile mele în aur şi argint

4 I gave gold weighing as much as 3, 000 men, of the gold of Ophir. I gave fine silver weighing as much as 7, 000 men, to cover the walls of the house.

– trei mii de talanţi de aur, aur de Ofir, şi şapte mii de talanţi de argint pur – pentru poleirea pereţilor clădirilor

5 I gave gold for the things of gold, and silver for the things of silver for all the work done by the able men. Now who is willing to give himself and be set apart today to the Lord?”

şi pentru întreaga lucrare pe care o vor face meşteşugarii; ofer aur pentru lucrările din aur şi argint pentru lucrările din argint. Aşadar, cine îşi mai aduce contribuţia, dedicându-se astăzi Domnului ?“ Răspunsul poporului la mesajul regelui

6 T hen the rulers of the families gave because they wanted to. The leaders of the family groups of Israel, the captains of thousands and of hundreds, and those who watched over the king’s work gave because they wanted to.

Căpeteniile familiilor, căpeteniile seminţiilor lui Israel, căpeteniile peste mii şi peste sute şi căpeteniile responsabile cu lucrarea regelui şi-au adus contribuţia.

7 F or the work of the house of God, they gave gold weighing as much as 5, 000 men, and 10, 000 gold pieces. They gave silver weighing as much as 10, 000 men. They gave brass weighing as much as 18, 000 men, and iron weighing as much as 100, 000 men.

Ei au dat pentru lucrarea de la Casa lui Dumnezeu: cinci mii de talanţi de aur şi zece mii de darici de aur, zece mii de talanţi de argint, optsprezece mii de talanţi de bronz şi o sută de mii de talanţi de fier.

8 A nd whoever had stones of much worth gave them to the store-house of the house of the Lord, in the care of Jehiel the Gershonite.

Cine a avut pietre preţioase le-a dăruit pentru vistieria Casei Domnului, de care avea grijă gherşonitul Iehiel.

9 T hen the people were filled with joy because they had been so willing to give. They gave their gift to the Lord with a whole heart. And King David was filled with great joy. David’s Praise to God

Poporul s-a bucurat de darurile pe care le-a făcut, căci le-a dăruit Domnului din toată inima; de asemenea, şi regele David s-a bucurat nespus de mult. Rugăciunea lui David

10 S o David praised the Lord in front of all the people. He said, “Honor and thanks be to You, O Lord God of Israel our father, forever and ever.

David a binecuvântat pe Domnul înaintea întregii adunări, zicând astfel: „Binecuvântat să fii Tu, Doamne, Dumnezeul lui Israel, Părintele nostru, pentru veci de veci!

11 O Lord, You have great power, shining-greatness and strength. Yes, everything in heaven and on earth belongs to You. You are the King, O Lord. And You are honored as head over all.

Ale Tale sunt, Doamne, măreţia, puterea, gloria, biruinţa şi maiestatea, atât în ceruri, cât şi pe pământ! A Ta, Doamne, este stăpânirea şi Tu Te înalţi ca suveran peste toate!

12 B oth riches and honor come from You. You rule over all. Power and strength are in Your hand. The power is in Your hand to make great and to give strength to all.

Bogăţia şi slava vin dinaintea Ta. Tu stăpâneşti peste toate. În mâna Ta este puterea şi tăria; mâna Ta poate să înalţe şi să întărească pe oricine.

13 S o now, our God, we thank You. We praise Your great and honored name.

Acum, Dumnezeul nostru, noi Îţi aducem mulţumiri şi lăudăm slăvitul Tău Nume.

14 “ But who am I and who are my people, that we should be able to give so much? For all things come from You. We have given You only what already belongs to You.

Căci ce sunt eu şi ce este poporul meu, ca să putem fi în stare să-Ţi oferim aceste daruri? De la Tine le avem pe toate şi ceea ce Ţi-am oferit a fost primit din mâna Ta.

15 W e are strangers before You. We are just staying here for a time, as all our fathers did. Our days on the earth are like a shadow, and without hope.

Înaintea Ta noi suntem doar nişte străini şi peregrini, la fel ca şi strămoşii noştri. Zilele noastre pe pământ sunt ca o umbră, fără nădejde.

16 O Lord our God, from Your hand are all these many things that we have given to build You a house for Your holy name. It all belongs to You.

Doamne, Dumnezeul nostru, tot acest belşug pe care l-am strâns ca să zidim o Casă Numelui Tău cel sfânt, vine din mâna Ta şi totul Îţi aparţine Ţie.

17 O my God, I know that You test the heart and are pleased with what is right. I have given these things because I have wanted to with a clean heart. And now I have seen with joy how Your people who are here give gifts to You because they want to.

Dumnezeul meu, ştiu că Tu cercetezi inima, iar curăţia Îţi este plăcută. Eu am dăruit toate acestea în curăţie de inimă şi am privit cu bucurie la poporul Tău, care se află aici, aducându-Ţi darurile lui.

18 O Lord, the God of Abraham, Isaac and Israel, our fathers, keep this forever in the thoughts of the hearts of Your people. Lead their hearts to You.

Doamne, Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Israel, strămoşii noştri, păstrează această dorinţă în inima poporului Tău pe vecie şi ţine-le inima aproape de Tine!

19 G ive my son Solomon a perfect heart to keep Your Words and Your Laws and to obey them all. And so let him build the beautiful house I have planned and given for.”

Iar fiului meu Solomon, dă-i o inimă dedicată întru totul, ca să păzească poruncile Tale, mărturiile Tale şi rânduielile Tale, să le împlinească pe toate şi să zidească Templul pentru care am făcut pregătiri.“

20 T hen David said to all the people, “Now praise the Lord your God.” And all the people gave praise to the Lord, the God of their fathers. They bowed low to the ground before the Lord and the king.

Apoi David i-a zis întregii adunări: „Binecuvântaţi pe Domnul, Dumnezeul vostru!“ Şi toată adunarea a binecuvântat pe Domnul, Dumnezeul strămoşilor lor; ei s-au închinat cu toţii, plecându-se înaintea Domnului şi a regelui. Solomon recunoscut drept rege

21 O n the next day they killed animals and gave burnt gifts in worship to the Lord. They gave 1, 000 bulls, 1, 000 rams and 1, 000 lambs, with their drink gifts. They gave many gifts in worship for all Israel.

În ziua următoare au adus jertfe Domnului şi au oferit ca arderi de tot Domnului o mie de boi, o mie de berbeci şi o mie de miei, împreună cu jertfe de băutură şi o mulţime de alte jertfe aduse din partea întregului Israel.

22 S o they ate and drank that day with great joy before the Lord. They made David’s son Solomon king a second time. They poured oil on him to set him apart as ruler for the Lord. And they set Zadok apart as religious leader.

În ziua aceea au mâncat şi au băut în prezenţa Domnului cu mare bucurie, l-au făcut rege a doua oară pe Solomon, fiul lui David, şi l-au uns drept conducător al Domnului, iar pe Ţadok – ca preot.

23 T hen Solomon sat on the throne of the Lord as king instead of his father David. Everything went well for him, and all Israel obeyed him.

Solomon s-a aşezat pe tronul Domnului, ca să domnească în locul lui David, tatăl său; el a avut izbândă şi întregul Israel a ascultat de el.

24 A ll the leaders and the powerful men and all the sons of King David promised to be faithful to King Solomon.

Toate căpeteniile, vitejii şi toţi fiii regelui David, s-au supus regelui Solomon.

25 T he Lord brought much honor to Solomon in the eyes of all Israel. He gave him greater power than any king before him in Israel.

Domnul l-a înălţat pe Solomon înaintea întregului Israel şi i-a făcut parte de o domnie mai strălucită decât a oricărui alt rege al lui Israel care a fost înainte de el. Necrologul lui David

26 S o David the son of Jesse ruled over all Israel.

David, fiul lui Işai, a domnit peste întregul Israel.

27 A nd he ruled over Israel for forty years. He ruled in Hebron seven years, and in Jerusalem thirty-three years.

El a domnit peste Israel timp de patruzeci de ani: la Hebron a domnit timp de şapte ani, iar la Ierusalim a domnit timp de treizeci şi trei de ani.

28 T hen he died as an old man. He had lived many years, had many riches and much honor. And his son Solomon ruled in his place.

David a murit după o bătrâneţe fericită, sătul de zile, de bogăţie şi de slavă. În locul lui a domnit fiul său Solomon.

29 T he acts of King David, from first to last, are written in the books of Samuel, Nathan, and Gad, the men of God.

Faptele regelui David, cele dintâi şi cele de pe urmă, sunt scrise în „Cronicile văzătorului Samuel“, în „Cronicile profetului Natan“ şi în „Cronicile văzătorului Gad“,

30 T hey tell of all his rule, his power, and of the things which happened to him, to Israel, and to all the nations of the lands.

împreună cu toată domnia şi puterea lui şi cu evenimentele care au avut loc în viaţa lui, în Israel şi în toate regatele celorlalte ţări.