1 T he Lord said to Joshua, “Do not be afraid. Take all the men of war with you and go up to Ai. See, I have given the king of Ai into your hand, his people, his city, and his land.

Domnul i-a zis lui Iosua: „Nu te teme şi nu te înspăimânta. Adună întreaga oştire şi începeţi asediul cetăţii Ai! Iată că-l dau în mâna ta pe regele din Ai împreună cu poporul său, cetatea lui şi tot teritoriul lui.

2 D o the same to Ai and its king as you did to Jericho and its king. Take only its riches and its cattle for yourselves. Hide men behind the city to fight against it.”

Să-i faci cetăţii Ai şi regelui ei la fel cum i-ai făcut Ierihonului şi regelui lui. Totuşi veţi putea păstra ca pradă de război lucrurile de preţ şi animalele. Pune oameni la pândă în spatele cetăţii.“

3 S o Joshua and all the men of war got ready to go up to Ai. Joshua chose 30, 000 strong soldiers, and sent them out during the night.

Iosua a pornit cu toată oştirea ca să asedieze cetatea Ai. Iosua a ales treizeci de mii de războinici şi i-a trimis în timpul nopţii,

4 H e told them, “See, you are going to fight the city from behind it. Do not go very far from the city, but all of you be ready.

poruncindu-le: „Puneţi-vă la pândă în spatele cetăţii, astfel încât să nu vă îndepărtaţi prea mult de cetate şi să fiţi pregătiţi cu toţii de luptă.

5 I and all the people will come near the city. When they come out to meet us as they did before, we will run from them.

Eu şi toţi oamenii care sunt cu mine ne vom apropia de cetate, iar când ei vor ieşi împotriva noastră ca şi prima dată, noi ne vom retrage dinaintea lor.

6 T hey will come out after us until we have taken them away from the city. For they will say, ‘They are running from us as they did before.’ So we will run from them.

Ei vor ieşi afară după noi şi astfel îi vom scoate din cetate. Căci ei vor zice: «Fug dinaintea noastră ca şi prima dată!» Când noi vom fugi dinaintea lor,

7 T hen you will come out of your hiding place and take the city. The Lord will give it to you.

voi să ieşiţi de la pândă şi să ocupaţi cetatea, căci Domnul, Dumnezeul vostru, o va da în mâinile voastre.

8 W hen you have taken the city, set it on fire. Do what the Lord says. See, I have told you.”

După ce veţi cuceri cetatea, să-i daţi foc! Să faceţi întocmai după Cuvântul Domnului. Fiţi cu luare-aminte la ce v-am poruncit!“

9 W hen Joshua sent them away, they went to the hiding place. They waited between Bethel and Ai, on the west side of Ai. But Joshua stayed that night among the people.

Apoi Iosua i-a trimis. Ei s-au dus şi s-au pus la pândă între Betel şi Ai, înnoptând la apus de cetatea Ai. Iosua însă a petrecut noaptea în mijlocul poporului.

10 J oshua got up early in the morning and gathered the people. Then he went up with the leaders of Israel in front of the people to Ai.

Iosua s-a sculat dis-de-dimineaţă şi după ce a cercetat poporul a pornit în fruntea lor spre Ai, însoţit de sfatul bătrânilor lui Israel.

11 A ll the men of war who were with him went up and came to the front of the city. They stayed on the north side of Ai. There was a valley between him and Ai.

Toţi ostaşii care erau cu el au înaintat şi s-au apropiat de cetate. Când au ajuns înaintea cetăţii, şi-au aşezat tabăra la nord de Ai, între ei şi cetate existând o vale.

12 T hen he took about 5, 000 men and hid them between Bethel and Ai, on the west side of the city.

Iosua luase deja aproape cinci mii de războinici şi-i pusese la pândă între Betel şi Ai, în partea de apus a cetăţii.

13 S o they put the men in their places. There was the army on the north side of the city, and the secret army on the west side of the city. But Joshua stayed that night in the center of the valley.

După ce şi-a organizat astfel oamenii, atât pe cei din tabăra principală în partea de nord a cetăţii, cât şi pe cei ce stăteau la pândă în partea de apus a cetăţii, Iosua a înaintat noaptea în mijlocul văii.

14 T he king of Ai saw this. So the men of the city were quick to get up early and go out to meet Israel in battle at the chosen place near the desert plain. But he did not know that there was an army hiding behind the city.

Când regele din Ai a văzut lucrul acesta, el şi oamenii din cetate s-au sculat în grabă dis-de-dimineaţă şi au ieşit să lupte împotriva lui Israel. El şi oamenii lui s-au îndreptat într-un loc anume dinaintea Arabei, fără să ştie că în spatele cetăţii stăteau oameni la pândă.

15 J oshua and all Israel pretended to be beaten in front of them. And they ran away into the desert.

Iosua şi toată oştirea s-au prefăcut că sunt înfrânţi şi au fugit pe drumul către pustie.

16 A ll the people in the city were called together to go after them. They went after Joshua, and were taken away from the city.

Atunci toată oştirea din Ai a fost chemată să-i urmărească. Ei au pornit în urmărirea lor şi Iosua i-a atras astfel în afara cetăţii.

17 S o not a man was left in Ai or Bethel who had not gone out after Israel. They left the city open and ran after Israel.

Nu a rămas nici un bărbat în Ai sau în Betel care să nu fi ieşit după Israel. Au lăsat cetatea deschisă şi au pornit în urmărirea lui Israel.

18 T hen the Lord said to Joshua, “Hold out the spear that is in your hand toward Ai. For I will give the city to you.” So Joshua held out the spear that was in his hand toward the city.

Atunci Domnul i-a zis lui Iosua: „Îndreaptă spre Ai suliţa pe care o ţii în mână, căci am să dau în mâna ta cetatea!“ Iosua şi-a îndreptat spre Ai suliţa pe care o ţinea în mână.

19 T he men who were hiding got up in a hurry from their place and ran when he held out his hand. They went into the city and took it, and were quick to set it on fire.

În momentul în care şi-a întins mâna, cei ce stăteau la pândă au ieşit repede din locul în care erau, au intrat în cetate, au capturat-o şi s-au grăbit să-i dea foc.

20 W hen the men of Ai looked back, they saw the smoke of the city going up to the sky. They had no place to run. Then the people of Israel who had been running away in the desert turned against those who went after them.

Uitându-se înapoi, oamenii din Ai au observat fumul cetăţii ridicându-se spre cer. Ei n-au mai putut să scape nici într-o parte nici într-alta, căci oştirea israelită care se retrăgea spre pustie s-a întors împotriva lor.

21 J oshua and all Israel saw that the men who had been hiding had taken the city. They saw the smoke from the city, so they turned around and killed the men of Ai.

Într-adevăr, când Iosua şi oştirea lui Israel au văzut că cei ce stătuseră la pândă capturaseră cetatea şi că se ridica fum din cetate, s-au întors împotriva oamenilor din Ai şi au început să-i lovească.

22 T he others came out from the city to meet them. The men of Ai were caught in the center of Israel. There were some on one side and some on the other side. They killed until no one was left alive. No one got away.

Ceilalţi au ieşit şi ei din cetate împotriva urmăritorilor, astfel încât Israel i-a prins din două părţi şi i-a lovit până când i-a nimicit, fără să lase vreun supravieţuitor sau vreun fugar.

23 B ut they took the king of Ai alive and brought him to Joshua.

L-au capturat doar pe regele din Ai şi l-au adus la Iosua.

24 I srael killed all the men of Ai in the field and in the desert where they had run after them. All of them were killed with the sword until they were destroyed. Then all Israel returned to Ai and destroyed it with the sword.

După ce Israel i-a ucis pe toţi locuitorii din Ai, în câmpie şi în pustia în care îi urmăriseră, după ce aceştia au căzut cu toţii, fiind nimiciţi prin sabie, oştirea lui Israel s-a întors la Ai şi a trecut cetatea prin ascuţişul sabiei.

25 A ll the men and women of Ai died that day, 12, 000 in all.

Toţi cei care au fost omorâţi în ziua aceea, bărbaţi şi femei, au fost în număr de douăsprezece mii – întreaga populaţie a cetăţii Ai.

26 J oshua did not put down his hand he used to hold out the spear until he had destroyed all the people of Ai.

Iosua nu şi-a retras mâna pe care o ţinea întinsă cu suliţa, până când nu au fost nimiciţi toţi locuitorii din Ai.

27 I srael took only the cattle and the riches of that city for themselves, as the Lord had told Joshua.

Israel a păstrat însă ca pradă de război animalele şi lucrurile de preţ din cetate, potrivit poruncii date de Domnul lui Iosua.

28 S o Joshua burned Ai and destroyed it forever, as it is to this day.

Iosua a ars cetatea Ai şi a făcut din ea pentru totdeauna o movilă de moloz, aşa cum se vede de atunci încoace.

29 H e hanged the king of Ai on a tree until evening. When the sun went down, Joshua had them take his body down from the tree and throw it down at the gate of the city. They put many stones over it, and they are there to this day.

Pe regele din Ai l-a spânzurat de un copac şi l-a lăsat acolo până seara. La apusul soarelui însă Iosua a poruncit să-i coboare trupul din copac şi să fie aruncat la intrarea porţii cetăţii, după care au ridicat peste el o movilă mare de pietre care se poate vedea şi astăzi. Reînnoirea legământului pe muntele Ebal

30 T hen Joshua built an altar to the Lord, the God of Israel, at Mount Ebal.

Atunci Iosua a zidit un altar Domnului, Dumnezeul lui Israel, pe muntele Ebal,

31 I t was built just as the Lord’s servant Moses had told the people of Israel, as it is written in the book of the Law of Moses. It was an altar made of stones which had not been cut. No one had used an iron object on them. On the altar they gave burnt gifts in worship to the Lord. And there they gave peace gifts in worship.

aşa cum Moise, robul Domnului, le poruncise israeliţilor potrivit celor scrise în Cartea Legii lui Moise: un altar din pietre întregi, neatinse de unelte din fier, altar pe care să aducă Domnului arderi de tot şi jertfe de pace.

32 T here Joshua wrote on the stones the Law of Moses in front of the people of Israel.

Acolo, înaintea israeliţilor, Iosua a scris pe pietre o copie a Legii lui Moise.

33 A ll Israel stood on both sides of the special box, in front of the Levite religious leaders who carried the special box of the agreement of the Lord. Strangers stood there as well as those born among the people, with their leaders and heads and men who judge between what is right or wrong. Half of them stood in front of Mount Gerizim. The other half stood in front of Mount Ebal. They did just as the Lord’s servant Moses had told them before. They prayed for good to come to the people of Israel.

Întregul Israel, bătrânii, dregătorii şi judecătorii lui stăteau de-o parte şi de alta a Chivotului, în faţa preoţilor leviţi care duceau Chivotul Legământului cu Domnul. Jumătate din popor, străini sau evrei, erau aşezaţi în faţa muntelui Garizim, iar cealaltă jumătate în faţa muntelui Ebal, aşa cum poruncise mai înainte Moise, robul Domnului, în scopul binecuvântării poporului Israel.

34 A fter this Joshua read all the words of the Law, the good and the bad that will happen. He read all that is written in the book of the Law.

Apoi Iosua a citit toate cuvintele Legii – binecuvântările şi blestemele – potrivit tuturor celor scrise în Cartea Legii.

35 T here was not a word of all that Moses had said which Joshua did not read. He read it in front of all the people of Israel, with the women and children and strangers who were living among them.

Nu a existat nici o poruncă din toate cele poruncite de Moise pe care să nu o fi citit Iosua înaintea întregii adunări a lui Israel, inclusiv înaintea femeilor, a copiilor, precum şi a străinilor care trăiau în mijlocul lor.