1 W atch your steps as you go to the house of God. Go near and listen but do not give the gift of fools. For they do not know they are sinning.

„Păzeşte-ţi piciorul când intri în Casa lui Dumnezeu şi apropie-te mai bine să asculţi, decât să aduci jertfa nesăbuiţilor, căci ei nu ştiu că săvârşesc un rău.

2 D o not hurry to speak or be in a hurry as you think what to tell God. For God is in heaven and you are on the earth. So let your words be few.

Nu te grăbi să-ţi deschizi gura şi inima ta să nu se pripească să rostească ceva înaintea lui Dumnezeu, căci Dumnezeu este în ceruri, iar tu eşti pe pământ; de aceea cuvintele tale să fie cumpănite.

3 F or a dream comes with much work, and the voice of a fool comes with many words.

Căci aşa cum visele se nasc din mulţimea grijilor, tot aşa prostia nesăbuitului se cunoaşte din mulţimea cuvintelor.

4 W hen you make a promise to God, do not be late in paying it, for He is not pleased with fools. Pay what you promise to pay!

Când faci un jurământ înaintea lui Dumnezeu, nu întârzia să-l împlineşti, căci Lui nu-I plac nesăbuiţii. Aşadar, împlineşte-ţi jurământul!

5 I t is better not to make a promise, than to make a promise and not pay it.

Este mai bine să nu faci jurăminte, decât să faci jurăminte şi să nu le împlineşti.

6 D o not let your mouth cause you to sin. And do not say to the one sent from God that it was a mistake. Why should God be angry because of what you said, and destroy the work of your hands?

Nu lăsa gura să-ţi ducă trupul în păcat, aşa încât să-i zici trimisului lui Dumnezeu: «A fost o greşeală!» De ce să se mânie Dumnezeu din pricina glasului tău şi să nimicească lucrarea mâinilor tale?

7 F or when there are many dreams, there are many empty words. Instead of this, honor God with fear. Money and Honor Are of Little Worth

Visele multe sunt deşarte, la fel cum şi cuvintele multe sunt nefolositoare. Aşadar, teme-te de Dumnezeu!“ Deşertăciunea bogăţiei

8 I n one part of a land if you see a bad power held over the poor, and what is right and fair and good taken away, do not be surprised by what you see. For one leader watches over another leader, and more important leaders watch over them.

„Când vezi că într-o provincie săracul este asuprit, iar dreptatea şi omul drept sunt persecutaţi, să nu te miri de lucrurile acestea, căci un dregător veghează peste un alt dregător, iar peste amândoi veghează alţii şi mai mari!

9 A fter all, a country does better with a king in power.

Cu toţii au parte de resursele ţării, iar menirea unui rege este de a apăra ogoarele.

10 H e who loves money will never have enough money to make him happy. It is the same for the one who loves to get many things. This also is for nothing.

Cel ce iubeşte argintul nu se satură de el, iar cine iubeşte bogăţia nu are câştig. Aceasta este tot o deşertăciune!

11 W hen there are more good things, there are also more people to eat them. So what does their owner get except to see them with his eyes?

Când se înmulţesc bunătăţile, se înmulţesc şi cei ce le mănâncă şi ce câştig mai are proprietarul lor, decât doar că le vede cu ochii lui?

12 T he sleep of the working man is pleasing, if he eats little or much. But the full stomach of the rich man does not let him sleep.

Dulce este somnul pentru cel ce a muncit, fie că a mâncat puţin, fie că a mâncat mult, însă bogatului, îndestularea nu-i oferă liniştea pentru odihnă.

13 T here is something very wrong which I have seen under the sun: Riches being kept by the owner and he is hurt by them.

Există un rău tulburător pe care l-am văzut sub soare: am văzut bogăţie strânsă pentru proprietarul ei, dar înspre răul său,

14 W hen those riches are lost because he used them in a wrong way, and he had become the father of a son, there was nothing left for him.

bogăţie pierdută printr-un negoţ nereuşit; astfel fiul care i s-a născut nu mai rămâne cu nimic.

15 A man comes from his mother without clothing, and he will go as he came. He will take nothing from his work that he can carry in his hand.

Gol a ieşit din pântecele mamei sale şi tot astfel s-a şi întors, plecând precum a venit. Nimic nu a luat din osteneala lui, din tot ce-i aparţinuse!

16 T his also is very wrong: As a man is born, this is the way he will leave. So what does the man get who works for the wind?

Şi următorul lucru este un mare rău: întocmai cum vine omul, aşa şi pleacă, şi ce câştig are omul din aceasta?! S-a ostenit în zadar!

17 A ll his life he eats in darkness with much sorrow, sickness and anger.

Toată viaţa lui a mâncat pe întuneric, cu multă tulburare, cu suferinţă şi cu mânie.

18 T his is what I have seen to be good and right: to eat and to drink and be happy in all the work one does under the sun during the few years of his life which God has given him. For this is his reward.

Iată ce am înţeles eu că este bine şi frumos: ca omul să mănânce, să bea şi să trăiască bine de pe urma întregii lui osteneli pe care a depus-o sub soare în timpul puţinelor zile ale vieţii sale, pe care Dumnezeu i le-a dat, căci aceasta este partea sa.

19 A s for every man to whom God has given riches and many good things, He has also given him the power to eat from them, receive his reward and be happy in his work. This is the gift of God.

De asemenea, orice om, căruia Dumnezeu i-a dat bogăţie şi averi şi căruia i-a dat dreptul să se înfrupte din ele, să-şi ia partea ce i se cuvine din ele şi să se bucure de osteneala lui; acesta este un dar de la Dumnezeu.

20 F or he will not think much about the years of his life, because God keeps him happy in his heart.

Căci el nu se gândeşte prea mult la cât de trecătoare îi este viaţa, fiindcă Dumnezeu îi umple inima de bucurie.“