1 N ow Joab the son of Zeruiah saw that the king missed Absalom very much.

Ioab, fiul Ţeruiei, şi-a dat seama că regelui îi era dor de Absalom.

2 S o Joab sent for a wise woman from Tekoa, and said to her, “Pretend to be filled with sorrow. Dress as if you were filled with sorrow, and do not pour oil on yourself. Dress like a woman who has been filled with sorrow for the dead many days.

A trimis pe cineva la Tekoa şi a adus de acolo o femeie înţeleaptă. I-a zis femeii: „Prefă-te că eşti în doliu: îmbracă-te în haine de doliu şi nu te unge cu ulei. Să arăţi ca o femeie care de multă vreme jeleşte după un mort.

3 T hen go to the king and speak to him in this way.” And Joab told her what to say.

Aşa să te duci la rege şi să-i vorbeşti cum te voi învăţa eu.“ Şi Ioab i-a făcut cunoscut femeii ce avea de spus.

4 W hen the woman of Tekoa spoke to the king, she fell on her face to the ground, showing honor, and said, “Help, O king.”

Când femeia din Tekoa a ajuns la rege, a căzut cu faţa la pământ şi i s-a închinat. Ea i-a zis: – Ajută-mă, o, rege.

5 T he king said to her, “What is your trouble?” And she answered, “I am a woman whose husband has died.

– Ce necaz ai? a întrebat-o regele. – Sunt o femeie văduvă, i-a răspuns femeia. Soţul meu a murit.

6 Y our woman servant had two sons. But they fought together in the field and there was no one to pull them apart. So one hit the other and killed him.

Slujitoarea ta mai avea doi fii care, într-o zi, se băteau pe câmp şi nu era nimeni acolo care să-i despartă, astfel că unul l-a lovit pe celălalt şi l-a omorât.

7 N ow the whole family has come against your woman servant. They say, ‘Give us the one who killed his brother. We must put him to death for the life of his brother whom he killed.’ So I would be without a son to receive what belonged to his parents when I die. They would put out the last of the fire which is left to me. My husband would be left without a name and with no children on the earth.”

Acum, tot clanul s-a ridicat împotriva slujitoarei tale, spunându-i: „Predă-ni-l pe cel care şi-a ucis fratele, ca să-l omorâm, căci i-a luat viaţa fratelui său. Îl vom nimici şi pe moştenitor!“ Ei vor stinge astfel singurul cărbune care mi-a mai rămas, lăsându-l pe soţul meu fără nume şi fără moştenitor pe pământ.

8 T hen the king said to the woman, “Go to your house. I will say what should be done about your trouble.”

Regele i-a răspuns femeii: – Du-te acasă. Voi da porunci cu privire la tine.

9 T he woman of Tekoa said to the king, “O my lord the king, the sin is on me and my father’s family. But the king and his throne are without guilt.”

– O, rege, stăpânul meu, i-a zis femeia din Tekoa regelui, asupra mea şi asupra familiei tatălui meu să cadă vina. Iar regele şi tronul său să rămână fără vină.

10 T he king said, “If anyone says anything to you, bring him to me. And he will not touch you again.”

– Dacă cineva va vorbi împotriva ta, adu-l la mine şi nu se va mai atinge de tine, i-a zis regele.

11 T hen she said, “I beg the king to remember the Lord your God, that the one who punishes for blood will stop destroying. Or my son might be destroyed.” And the king said, “As the Lord lives, not one hair of your son will fall to the ground.”

– Fie ca regele să-şi aducă aminte de Domnul, Dumnezeul său, pentru ca să-l împiedice pe răzbunătorul sângelui să mărească prăpădul şi să-mi ucidă fiul, l-a rugat femeia pe rege. – Viu este Domnul că nici un fir de păr din capul fiului tău nu va cădea la pământ, i-a zis regele.

12 T hen the woman said, “Let your woman servant speak to my lord the king.” And he said, “Speak.”

Atunci femeia i-a mai zis: – Dă voie, te rog, slujitoarei tale să-i spună ceva stăpânului meu, regele. – Vorbeşte! i-a zis regele.

13 T he woman said, “Why then have you planned such a thing against the people of God? For in deciding in this way, the king is as one who is guilty. For the king does not bring home his son who has been driven away.

– De ce ai plănuit un astfel de lucru împotriva poporului lui Dumnezeu? Pentru că, din însăşi vorbele lui, regele se face vinovat neaducându-l înapoi pe cel pe care l-a izgonit.

14 I t is sure that we will die. We are like water poured on the ground, which cannot be picked up again. But God does not take away life. He plans ways so that the one who is driven away may not be kept away from Him.

În ceea ce ne priveşte, asemenea unor ape care cad pe pământ şi nu se mai adună, aşa vom muri cu toţii. Dumnezeu însă nu ia viaţa, ci dimpotrivă, plănuieşte căi prin care cel izgonit să se poată întoarce la El.

15 I have come to say this to my lord the king because the people have made me afraid. Your woman servant thought, ‘I will speak to the king. It might be that the king will do what his woman servant asks.

De aceea am venit să-i vorbesc stăpânului meu, regele, pentru că oamenii m-au înspăimântat. Slujitoarea ta şi-a zis: „Să-i vorbesc regelui, poate el va îndeplini cererea slujitoarei sale.

16 F or the king will hear and save his woman servant from the man who would destroy both me and my son from the gift of God.’

Poate că regele o va asculta şi o va scăpa pe slujitoarea sa de cei care vor s-o şteargă pe ea şi pe fiul ei din moştenirea lui Dumnezeu.“

17 T hen your woman servant thought, ‘The word of my lord the king will comfort me. For my lord the king is like the angel of God in understanding what is good and bad. May the Lord your God be with you.’”

Acum, slujitoarea ta spune: „Fie să-mi aducă pace cuvintele stăpânului meu, regele! Căci stăpânul meu, regele, este ca un înger al lui Dumnezeu, ştiind să înţeleagă binele şi răul. Fie ca Domnul, Dumnezeul tău, să fie cu tine!“

18 T hen the king said to the woman, “Do not hide anything from me that I ask you.” And the woman said, “Let my lord the king speak.”

Regele i-a zis femeii: – Să nu-mi tăinuieşti răspunsul la întrebarea pe care ţi-o voi pune. – Să întrebe stăpânul meu, regele, i-a răspuns femeia.

19 S o the king said, “Is Joab with you in all this?” The woman answered, “As your soul lives, my lord the king, no one can turn to the right or left from anything my lord the king has said. Yes, it was your servant Joab who told me to do this. It was he who put all these words in the mouth of your woman servant.

– Oare mâna lui Ioab nu este ea cu tine în toate acestea? a întrebat-o regele. – Viu este sufletul tău, o, rege, stăpânul meu, că nimeni nu se poate abate nici la dreapta nici la stânga de la tot ceea ce a zis stăpânul meu, regele, i-a răspuns femeia. Într-adevăr, slujitorul tău, Ioab, mi-a poruncit şi tot el a pus în gura slujitoarei tale toate aceste cuvinte.

20 Y our servant Joab has done this to change the way things are now. But my lord is wise like the angel of God, to know all that is on the earth.”

Slujitorul tău, Ioab, a făcut acest lucru pentru a schimba situaţia. Stăpânul meu însă are o înţelepciune ca cea a unui înger al lui Dumnezeu, cunoscând tot ce se petrece în ţară.

21 T hen the king said to Joab, “See now, I will do this. Go and bring back the young man Absalom.”

Regele i-a zis atunci lui Ioab: – Iată, vreau să fac lucrul acesta! Du-te deci şi adu-l pe tânărul Absalom.

22 A nd Joab fell on his face to the ground in honor and thanks to the king. Joab said, “Today your servant knows that I have found favor in your eyes, O my lord the king. Because the king has done what his servant has asked of him.”

Ioab a căzut cu faţa la pământ, s-a închinat şi l-a binecuvântat pe rege. El a zis: – Astăzi slujitorul tău ştie că a găsit bunăvoinţă la stăpânul său, regele, fiindcă regele a făcut după cuvântul slujitorului său. Absalom se întoarce la Ierusalim

23 S o Joab got up and went to Geshur, and brought Absalom to Jerusalem.

Ioab s-a ridicat, a plecat la Gheşur şi l-a adus înapoi pe Absalom la Ierusalim.

24 B ut the king said, “Let him go to his own house. Do not let him see my face.” So Absalom went to his own house and did not see the king’s face. David Forgives Absalom

Dar regele a zis: „Să se ducă în casa lui şi să nu-mi vadă faţa!“ Absalom s-a întors astfel acasă la el şi nu a văzut faţa regelui.

25 N ow there was no one in Israel as good looking and as much praised as Absalom. There was nothing wrong with him from the bottom of his foot to the top of his head.

În tot Israelul nu era nici un om atât de vestit pentru frumuseţea lui, aşa cum era Absalom. Din creştetul capului şi până la talpa piciorului nu se găsea nici un cusur în el.

26 A t the end of every year he would cut the hair from his head, for it was heavy on him. When he cut it, he weighed the hair of his head. It weighed as much as 200 pieces of silver, by the king’s weight.

Când îşi tundea părul – şi-l tundea în fiecare an căci devenea prea greu să-l poarte – acesta cântărea două sute de şecheli, potrivit greutăţii regale.

27 T hree sons were born to Absalom, and one daughter whose name was Tamar. She was a beautiful woman.

Lui Absalom i s-au născut trei fii şi o fiică, fiică al cărei nume era Tamar; aceasta era foarte frumoasă.

28 A bsalom lived two whole years in Jerusalem, and did not see the king’s face.

Absalom a locuit doi ani în Ierusalim fără să vadă faţa regelui.

29 T hen Absalom sent for Joab, to send him to the king. But Joab would not come to him. So he sent for him a second time. But he would not come.

Apoi Absalom l-a chemat pe Ioab pentru a-l trimite la rege, însă acesta nu a vrut să vină. A trimis a doua oară după el, dar tot nu a vrut să vină.

30 H e said to his servants, “See, Joab’s field is next to mine, and he has barley there. Go and set it on fire.” So Absalom’s servants burned the field.

Atunci Absalom le-a zis slujitorilor săi: „Ogorul lui Ioab este aproape de al meu şi are semănat orz pe el. Mergeţi şi daţi-i foc!“ Slujitorii săi au făcut întocmai cum le poruncise.

31 T hen Joab got up and came to Absalom at his house, and said to him, “Why have your servants burned my field?”

Aflând acest lucru, Ioab s-a dus acasă la Absalom şi l-a întrebat: – De ce slujitorii tăi au dat foc ogorului meu?

32 A bsalom answered Joab, “I sent for you, saying, ‘Come here, that I may send you to say to the king, “Why have I come from Geshur? It would have been better for me to stay there.”’ Now let me see the king’s face. If there is guilt in me, let him put me to death.”

– Pentru că nu ai venit când te-am chemat. Am vrut să te trimit la rege să-i spui: „De ce am venit din Gheşur? Nu ar fi fost mai bine pentru mine să fi rămas acolo?“ Doresc acum să văd faţa regelui şi dacă este vreo nelegiuire în mine, atunci să mă omoare.

33 T hen Joab went to the king and told him. And he called for Absalom. So he came to the king and put his face to the ground in front of him. And the king kissed Absalom.

Ioab s-a dus la rege şi i-a spus lucrul acesta. Atunci regele l-a chemat la el pe Absalom. Acesta a venit la rege şi i s-a închinat cu faţa la pământ. Regele l-a sărutat pe Absalom.