1 N ow Jephthah the Gileadite was a powerful soldier. But he was the son of a woman who sold the use of her body. Jephthah’s father was Gilead.

Ghiladitul Iefta, fiul unei prostituate, era un războinic viteaz, fiind fiul lui Ghilad.

2 G ilead’s wife gave birth to his sons. And when his wife’s sons grew up, they drove Jephthah away. They told him, “You will not have any share in our father’s house. For you are the son of another woman.”

Soţia lui Ghilad îi născuse fii, iar când aceştia au crescut mari, l-au izgonit pe Iefta, zicându-i: „Tu nu vei avea moştenire în familia noastră pentru că eşti fiul unei alte femei!“

3 S o Jephthah ran away from his brothers and lived in the land of Tob. Men of no worth gathered around Jephthah and went fighting and stealing with him.

Iefta a plecat dinaintea fraţilor săi şi a locuit în ţara Tob. Acolo nişte bărbaţi de nimic s-au adunat pe lângă Iefta şi au început să-l însoţească.

4 T he time came when the men of Ammon fought against Israel.

Deci, după câtva timp, amoniţii au declarat război lui Israel.

5 W hen the men of Ammon fought against Israel, the leaders of Gilead went to get Jephthah from the land of Tob.

În timp ce amoniţii începuseră lupta cu Israel, cei din sfatul bătrânilor Ghiladului s-au dus să-l aducă pe Iefta din regatul Tob.

6 T hey said to Jephthah, “Come and be our leader, so we may fight against the men of Ammon.”

Ei i-au zis lui Iefta: – Vino, să ne fii căpetenie ca să ne luptăm cu amoniţii!

7 J ephthah said to the leaders of Gilead, “Did you not hate me and drive me from my father’s house? Why have you come to me now when you are in trouble?”

Dar Iefta i-a întrebat pe cei din sfatul bătrânilor Ghiladului: – Oare nu voi sunteţi aceia care m-aţi urât şi m-aţi izgonit din familia tatălui meu? De ce aţi venit la mine acum când sunteţi în primejdie?

8 T he leaders of Gilead said to Jephthah, “That is why we have returned to you now. So you may go with us and fight the men of Ammon. You will be the head of all the people of Gilead.”

Cei din sfatul bătrânilor Ghiladului i-au răspuns lui Iefta: – Ne întoarcem la tine pentru că am dori să vii cu noi şi să lupţi împotriva amoniţilor. După aceea, tu vei fi căpetenia noastră, a tuturor locuitorilor Ghiladului!

9 J ephthah said to the leaders of Gilead, “If you bring me home again to fight the men of Ammon and the Lord gives them to me, will I become your head?”

Iefta i-a întrebat din nou: – Dacă mă aduceţi înapoi ca să lupt împotriva amoniţilor şi Domnul îi va da în mâna mea, voi deveni eu cu adevărat căpetenia voastră?

10 T he leaders of Gilead said to Jephthah, “The Lord is listening to what we say. For sure we will do as you have said.”

Cei din sfatul bătrânilor Ghiladului i-au răspuns: – Domnul să ne judece dacă nu vom face întocmai cum ai zis!

11 S o Jephthah went with the leaders of Gilead. And the people made him head and leader over them. Jephthah spoke all his words before the Lord at Mizpah.

Iefta a plecat cu cei din sfatul bătrânilor Ghiladului şi poporul l-a pus în fruntea lui drept căpetenie şi conducător. Apoi Iefta a rostit din nou aceste cuvinte, înaintea Domnului, la Miţpa. Iefta îi învinge pe amoniţi

12 T hen Jephthah sent men to the king of the people of Ammon, saying, “What do you have against me? Why have you come to fight against my land?”

După aceea, Iefta a trimis nişte soli la regele amoniţilor ca să-i spună: – Ce ai cu mine, de ai venit să lupţi împotriva ţării mele?

13 T he king of the people of Ammon said to these men of Jephthah, “Because Israel took away my land when they came from Egypt. They took my land from the Arnon as far as the Jabbok and the Jordan. So I ask you to return this land to me in peace.”

Regele amoniţilor le-a răspuns solilor lui Iefta: – Pentru că atunci când venea din Egipt, Israel mi-a luat ţara, de la Arnon până la Iabok şi până la Iordan. Acum, înapoiază-mi-o pe cale paşnică!

14 B ut Jephthah sent men to the king of the people of Ammon again,

Iefta a trimis din nou soli regelui amoniţilor

15 s aying, “Jephthah says, ‘Israel did not take away the land of Moab or the land of the people of Ammon.

ca să-i spună: – Aşa vorbeşte Iefta: „Nu Israel a luat ţara Moabului şi ţara amoniţilor

16 I srael came out of Egypt, went through the desert to the Red Sea, and came to Kadesh.

pentru că, atunci când veneau din Egipt, israeliţii au mers prin pustie până la Marea Roşie şi apoi şi-au continuat drumul până la Kadeş.

17 T hen Israel sent men to the king of Edom, saying, “We ask you to let us pass through your land.” But the king of Edom would not listen. They asked the king of Moab also. But he would not let them pass through. So Israel stayed at Kadesh.

Israel a trimis atunci soli regelui Edomului, rugându-l să-i lase să treacă prin ţara lui, dar regele Edomului nu i-a îngăduit. A mai trimis soli şi regelui Moabului, dar nici acesta nu a acceptat. Astfel, Israel a rămas la Kadeş.

18 ’ Then Israel went through the desert and around the lands of Edom and Moab. They came to the east side of the land of Moab. There they set up their tents on the other side of the Arnon. But they did not go into the land of Moab. For the Arnon flowed along the side of Moab.

Apoi au călătorit prin pustie, au înconjurat ţara Edomului şi ţara Moabului, au ajuns în partea de răsărit şi şi-au aşezat tabăra dincoace de Arnon. Deci nu au păşit pe hotarul Moabului, întrucât Arnon făcea parte din teritoriul Moabului.

19 I srael sent men to Sihon king of the Amorites, the king of Heshbon, saying, “We ask you to let us pass through your land to our place.”

Atunci Israel a trimis soli lui Sihon, regele amoriţilor, rege al Heşbonului. Israel l-a rugat să-l lase să treacă prin ţara lui ca să ajungă la locul lui.

20 B ut Sihon did not trust Israel. He would not let them pass through his land. Sihon gathered all his people together. They set up their tents in Jahaz, and fought with Israel.

Dar Sihon nu a avut încredere în Israel ca să-l lase să treacă prin teritoriul lui, ci şi-a adunat poporul, a venit la Iahaţ şi s-a luptat cu Israel.

21 T he Lord, the God of Israel, gave Sihon and all his people into the hand of Israel. They won the war against Sihon. So Israel took all the land of the Amorites, the people of that country.

Însă Domnul, Dumnezeul lui Israel, l-a dat pe Sihon şi pe toţi oamenii săi în mâna lui Israel. Ei i-au învins şi astfel Israel a ocupat tot teritoriul amoriţilor care locuiau în această ţară.

22 T hey took all the land of the Amorites, from the Arnon as far as the Jabbok, and from the desert as far as the Jordan.

Ei au moştenit tot teritoriul amoriţilor de la Arnon până la Iabok şi din pustie până la Iordan.

23 ’ So the Lord, the God of Israel, drove the Amorites away from His people Israel. Now are you to take the land for your own?

Acum, după ce Domnul, Dumnezeul lui Israel, i-a izgonit pe amoriţi dinaintea poporului Său Israel, tu să-i ocupi teritoriul?

24 D o you not keep for your own what your god Chemosh gives you? We will keep the land of the people the Lord our God drove away for us.

Oare nu vei moşteni tu ceea ce îţi dă în stăpânire zeul tău Chemoş ? Deci şi noi vom moşteni tot ceea ce Domnul, Dumnezeul nostru, va dezmoşteni de la alţii pentru noi!

25 A re you any better than Balak the son of Zippor, king of Moab? Did he ever fight with Israel? Did he ever go to war against them?

Crezi că eşti mai puternic decât Balak, fiul lui Ţipor, regele Moabului? S-a certat el oare vreodată cu Israel sau s-a luptat el împotriva lui?

26 W hile Israel lived in Heshbon and its towns and Aroer and its towns and in all the cities beside the Arnon for 300 years, why did you not take them again during that time?

Israel locuieşte de trei sute de ani în Heşbon şi în satele dimprejurul lui, în Aroer şi în satele dimprejurul lui şi în toate cetăţile care sunt pe malurile Arnonului. De ce nu le-aţi luat în tot acest timp?

27 I have not sinned against you. But you are doing wrong to me by making war against me. The Lord is the judge. May He decide today between the people of Israel and the people of Ammon.’”

Eu nu ţi-am greşit cu nimic, iar tu îmi faci rău luptându-te cu mine. Domnul să judece astăzi! El să fie Judecător între israeliţi şi amoniţi!“

28 B ut the king of the people of Ammon would not listen to what Jephthah said

Regele amoniţilor nu a luat în seamă mesajul pe care i l-a trimis Iefta.

29 T he Spirit of the Lord came upon Jephthah. So he passed through Gilead and Manasseh and through Mizpah of Gilead. He went from Mizpah of Gilead to the people of Ammon.

Atunci Duhul Domnului a venit peste Iefta. El a străbătut Ghiladul şi Manase, a trecut prin Miţpa Ghiladului şi din Miţpa Ghiladului a înaintat împotriva amoniţilor.

30 J ephthah made a promise to the Lord and said, “You give the people of Ammon into my hand.

Iefta a făcut un jurământ înaintea Domnului, zicându-I: „Dacă îi vei da în mâna mea pe amoniţi,

31 A nd I will give to the Lord whatever comes out of the doors of my house to meet me when I return in peace from the people of Ammon. I will give it to the Lord as a burnt gift.”

atunci oricine mă va întâmpina la porţile locuinţei mele, când mă voi întoarce în pace de la amoniţi, va fi al Domnului şi îl voi aduce ca ardere de tot!“

32 T hen Jephthah crossed over to fight against the people of Ammon. And the Lord gave them into his hand.

Iefta a început lupta împotriva amoniţilor şi Domnul i-a dat în mâna lui.

33 H e killed many of them from Aroer to Minnith, through twenty cities, as far as Abelkeramin. The people of Ammon were destroyed in front of the people of Israel. Jephthah’s Daughter

El i-a măcelărit de la Aroer până la intrarea în Minit şi până la Abel-Cheramim, distrugând douăzeci de cetăţi. A fost un măcel foarte mare. Astfel, amoniţii au fost umiliţi înaintea Israeliţilor.

34 T hen Jephthah came to his home at Mizpah. His daughter came out to meet him with music and dancing. She was his one and only child. He had no other sons or daughters.

Iefta s-a întors acasă, la Miţpa, şi tocmai atunci fiica sa i-a ieşit în întâmpinare cu tamburine şi dansuri. Ea era singurul lui copil. Nu mai avea nici un alt fiu sau fiică.

35 W hen he saw her, he tore his clothes and said, “It is bad, my daughter! You have made me very sad. You have brought much trouble to me. For I have made a promise to the Lord, and I must keep it.”

Când a văzut-o, şi-a sfâşiat hainele şi a zis: – Vai, fata mea! Mi se frânge inima de durere! Nu ştiu ce să fac, căci am făcut un jurământ înaintea Domnului şi nu pot să-l retrag!

36 S he said to him, “My father, you have made a promise to the Lord. Do to me what you have promised you would do. Because the Lord has punished the people of Ammon, who fought against you.

Ea i-a răspuns: – Tată, dacă ai făcut un jurământ înaintea Domnului, fă-mi potrivit cu ceea ce ai jurat, mai ales acum când Domnul te-a răzbunat pe amoniţi, duşmanii tăi!

37 B ut do this for me. Let me alone for two months. So I and my friends may go to the mountains and cry because I will never have a man.”

Îngăduie-mi însă un lucru, a continuat ea. Lasă-mă singură două luni căci vreau să plec, să mă duc în munţi cu prietenele mele şi să-mi plâng fecioria!

38 J ephthah said, “Go.” He sent her away for two months with her friends. And they cried on the mountains because she would never have a man.

– Du-te! i-a răspuns el. Şi a lăsat-o singură două luni. Ea s-a dus cu prietenele ei şi şi-a plâns fecioria în munţi.

39 S he returned to her father after two months. And he did what he promised the Lord and she died without having a man. So it became the way in Israel

La sfârşitul celor două luni, s-a întors la tatăl ei şi el şi-a împlinit jurământul făcut. Ea fusese fecioară. De atunci s-a statornicit în Israel obiceiul

40 t hat the daughters of Israel went to have sorrow for the daughter of Jephthah for four days each year.

ca în fiecare an, timp de patru zile, israelitele s-o jelească pe fata ghiladitului Iefta.