1 T he Canaanite, the king of Arad, who lived in the Negev, heard that Israel was coming by the way of Atharim. He fought against Israel, and took some of them against their will.

Când regele canaanit al Aradului, care locuia în Neghev, a auzit că Israel venea pe drumul spre Atarim, a pornit la luptă împotriva lui Israel şi a luat câţiva prizonieri.

2 S o Israel made a promise to the Lord, and said, “If You will give this people into my hand, I will destroy every part of their cities.”

Atunci Israel a făcut un jurământ Domnului şi a zis: „Dacă vei da poporul acesta în mâinile noastre, vom nimici în întregime cetăţile lor.“

3 T he Lord heard the voice of Israel, and gave them the Canaanites. Then Israel destroyed all of them and their cities. So the name of the place was called Hormah. The Brass Snake

Domnul a ascultat glasul lui Israel şi i-a dat pe canaaniţi în mâinile lor; i-au nimicit în întregime pe ei şi cetăţile lor. Locul acela a fost numit Horma. Şarpele din bronz

4 T hen they traveled from Mount Hor by the way of the Red Sea, to go around the land of Edom. And the people wanted to give up because of the long way.

De la muntele Hor au pornit pe drumul către Marea Roşie ca să ocolească ţara Edom; dar poporul şi-a pierdut răbdarea pe drum

5 T hey spoke against God and Moses, saying, “Why have you brought us up out of Egypt to die in the desert? For there is no food and no water. And we hate this bad food.”

şi a vorbit împotriva Domnului şi împotriva lui Moise: „De ce ne-aţi scos din Egipt, ca să murim în pustie? Nu mai avem nici pâine, nici apă şi sufletul nostru s-a scârbit de această mâncare mizerabilă!“

6 T hen the Lord sent snakes with a bite of poison among the people. They bit the people, so that many people of Israel died.

Atunci Domnul a trimis împotriva poporului nişte şerpi veninoşi; ei i-au muşcat pe israeliţi şi mulţi din popor au murit.

7 S o the people came to Moses and said, “We have sinned, because we have spoken against the Lord and you. Pray to the Lord, that He will take away the snakes from us.” So Moses prayed for the people.

Poporul a venit la Moise şi i-a spus: „Am păcătuit, căci am vorbit împotriva Domnului şi împotriva ta. Roagă-te Domnului să alunge de la noi aceşti şerpi.“ Moise s-a rugat pentru popor.

8 T he Lord said to Moses, “Make a special snake and put it up on a long piece of wood. Everyone who is bitten will live when he looks at it.”

Domnul i-a zis lui Moise: „Fă un şarpe şi agaţă-l pe un stâlp. Oricine este muşcat şi va privi spre el, va trăi.“

9 S o Moses made a brass snake and put it up on the long piece of wood. If a snake bit any man, he would live when he looked at the brass snake. From Mount Hor to Moab

Şi astfel, Moise a făcut un şarpe din bronz şi l-a înălţat pe un stâlp. Oricine era muşcat de vreun şarpe şi privea spre şarpele din bronz trăia. Spre Moab

10 T he people of Israel traveled on, and set up their tents in Oboth.

Israeliţii au plecat de acolo şi şi-au aşezat tabăra la Obot.

11 T hen they left Oboth and stopped at Iye-abarim, in the desert beside Moab, to the east.

Au plecat din Obot şi şi-au aşezat tabăra la Iye-Abarim, în pustia dinaintea Moabului, înspre răsăritul soarelui.

12 F rom there they traveled on to Wadi Zered.

De acolo au plecat şi şi-au aşezat tabăra în valea Zered.

13 A nd from there they traveled on and set up their tents on the other side of the Arnon. It is in the desert that goes out from the land of the Amorites. For the Arnon is the side of Moab, between Moab and the Amorites.

De acolo au plecat şi şi-au aşezat tabăra dincolo de Arnon care curge prin pustie şi care iese din teritoriul amoriţilor. Arnonul indică hotarul dintre moabiţi şi amoriţi.

14 S o it is said in the Book of the Wars of the Lord: “Waheb in Suphah, and the valleys of the Arnon,

De aceea se spune în Cartea Războaielor Domnului: „... Waheb în Sufa şi uedurile; Arnonul

15 a nd the hill-side of the valleys that goes to the place of Ar, and rests on the side of Moab.”

şi albiile uedurilor care se întind înspre aşezarea Arului şi se proptesc de hotarul Moabului“.

16 F rom there they went on to Beer. That is the well where the Lord said to Moses, “Gather the people together, so I may give them water.”

De acolo au plecat spre Beer. La această fântână Domnul i-a zis lui Moise: „Adună poporul laolaltă şi Eu îi voi da apă.“

17 T hen Israel sang this song: “Come up, O well! Sing to it!

Atunci Israel a cântat cântarea aceasta: „Țâşneşte, fântână! Cântaţi despre ea,

18 T he well, which the leaders dug, which the rulers of the people dug, with the special stick of power and with their walking sticks.” From the desert they went on to Mattanah.

despre fântâna pe care au săpat-o prinţii, pe care au săpat-o nobilii poporului, nobili cu sceptre şi toiege!“ Apoi a plecat din pustie spre Matana;

19 F rom Mattanah they went to Nahaliel, and from Nahaliel to Bamoth.

din Matana la Nahaliel, de la Nahaliel la Bamot

20 F rom Bamoth they went to the valley in the land of Moab, at the top of Pisgah which looks down upon the desert. Battle with Amorites

şi de la Bamot în valea din regiunea Moabului, unde, de pe vârful muntelui Pisga se vede toată pustia. Înfrângerea lui Sihon şi Og

21 T hen Israel sent men to Sihon king of the Amorites, saying,

Israel a trimis soli lui Sihon, regele amoriţilor, ca să-i spună:

22 “ Let me pass through your land. We will not turn aside into field or vines. We will not drink water from wells. We will go on the king’s road until we have passed through your country.”

„Lasă-mă să trec prin ţara ta! Nu ne vom împrăştia prin câmpii sau prin vii şi nu vom bea apă din fântâni; vom merge doar pe Drumul Regelui până vom traversa teritoriul tău.“

23 B ut Sihon would not let Israel pass through his country. He gathered all his people and went out against Israel in the desert. He came to Jahaz and fought against Israel.

Dar Sihon nu l-a lăsat pe Israel să-i traverseze teritoriul, ci şi-a adunat toţi oamenii, a ieşit la luptă împotriva lui Israel în pustie şi l-a atacat la Iahaţ.

24 T hen Israel killed Sihon with the sword. They took his land from the Arnon to the Jabbok, as far as the people of Ammon. For Jazer was the side of the land of the Ammonites.

Însă Israel l-a învins, măcelărindu-l cu sabia. Apoi i-a luat în stăpânire ţara de la Arnon până la Iabok, până la hotarul cu amoniţii, căci amoniţii îşi întăriseră hotarul.

25 I srael took all these cities. They lived in all the cities of the Amorites, in Heshbon, and in all its towns.

Israel a cucerit toate cetăţile amoriţilor şi a locuit în ele, inclusiv în Heşbon şi în toate satele din împrejurimile lui.

26 F or Heshbon was the city of Sihon king of the Amorites. He had fought against the man who was once the king of Moab, and had taken all his land as far as the Arnon.

Heşbonul era cetatea lui Sihon, regele amoriţilor, care luptase înainte cu fostul rege al moabiţilor şi îi luase acest pământ până la Arnon.

27 S o those who use wise sayings say, “Come to Heshbon! Let it be built! Let the city of Sihon be built.

De aceea zic poeţii: „Veniţi la Heşbon! Să fie rezidit! Să fie fortificată cetatea lui Sihon!

28 F or a fire went out from Heshbon, fire from the city of Sihon. It burned up Ar of Moab, and the lords of the high places of the Arnon.

Un foc a ieşit din Heşbon, o flacără din cetatea lui Sihon; ea a mistuit Arul Moabului şi pe conducătorii înălţimilor Arnonului.

29 I t is bad for you, O Moab! You are destroyed, O people of Chemosh! His sons run for their lives. His daughters have been taken against their will by an Amorite king, Sihon.

Vai de tine, Moab! Eşti nimicit, popor al lui Chemoş! Ţi-ai risipit fiii şi ţi-ai dat fiicele sclave lui Sihon, regele amoriţilor!

30 B ut we have put them down. Heshbon is destroyed as far as Dibon. We have destroyed even to Nophah, which goes to Medeba.”

Noi i-am spulberat, am distrus Heşbonul până la Dibon, am devastat până la Nofah, care se întinde până la Medeba.“

31 S o Israel lived in the land of the Amorites.

Astfel Israel a locuit în ţara amoriţilor.

32 T hen Moses sent men to spy out Jazer in secret. And Israel took its towns and took the place of the Amorites who were there. King Og Killed

După ce Moise a trimis iscoade la Iazer, israeliţii au cucerit satele din împrejurimi şi i-au izgonit pe amoriţii care locuiau acolo.

33 T hen they turned and went up by the way of Bashan. Og the king of Bashan went out with all his people to battle at Edrei.

Apoi s-au întors şi au urcat pe drumul către Başan. Og, regele Başanului, le-a ieşit înainte împreună cu toţi oamenii lui ca să se lupte cu ei la Edrei.

34 B ut the Lord said to Moses, “Do not be afraid of him. For I have given him into your hand, with all his people and his land. Do to him as you did to Sihon king of the Amorites who lived at Heshbon.”

Domnul i-a zis lui Moise: „Nu te teme de el, căci l-am dat în mâna ta, cu tot cu poporul şi ţara sa. Să-i faci aşa cum i-ai făcut lui Sihon, regele amoriţilor, care locuia în Heşbon.“

35 S o the people of Israel killed Og and his sons and all his people, until there was not one left alive. And they took his land.

Astfel ei l-au lovit, pe el împreună cu fiii lui şi cu tot poporul lui, până ce n-a mai rămas nici un supravieţuitor. Apoi au luat în stăpânire ţara lui.