1 I t pleased Darius to choose 120 captains to rule over the people. They would rule over the whole nation.

Darius a găsit cu cale să numească peste împărăţia sa o sută douăzeci de satrapi, care să fie răspândiţi în toată împărăţia,

2 A nd three leaders were to rule over them, and Daniel was one. The captains were to answer to them, so that the king might suffer no loss.

iar peste ei a pus trei supraveghetori, între care era şi Daniel. Satrapii erau datori să le dea socoteală acestor trei, astfel încât împăratul să nu sufere vreo pagubă.

3 T hen Daniel showed that he could do better work than the other leaders and captains because a special spirit was in him. So the king planned to give him power over the whole nation.

Daniel însă era mai distins decât toţi supraveghetorii şi satrapii, deoarece în el era un duh deosebit, iar împăratul se gândea să-i dea autoritate peste toată împărăţia.

4 T hen the leaders and captains tried to find a reason to complain against Daniel about his duties over the nation. But they could not find any reason to complain or anything to blame him for, because he was faithful and honest and did not do anything wrong.

Atunci supraveghetorii şi satrapii au plănuit să găsească o pricină împotriva lui Daniel în privinţa treburilor împărăţiei, dar nu au putut să găsească nici o pricină şi nici o greşeală, deoarece era om de încredere şi nu se putea găsi în el vreo neglijenţă sau vreo greşeală.

5 T hen these men said, “We will not find anything to say against Daniel unless it has to do with the Law of his God.”

Oamenii aceia au zis: „Nu găsim în acest Daniel nici o pricină, numai dacă nu am găsi ceva în privinţa Legii Dumnezeului său!“

6 S o these leaders and captains came as a group to the king and said, “King Darius, live forever!

Atunci supraveghetorii şi satrapii aceştia s-au dus cu mare zarvă la împărat şi i-au vorbit astfel: „Să trăieşti veşnic, împărate Darius!

7 A ll the leaders of the nation, the captains, the important men and the rulers have spoken with each other and have agreed that a new law should be made. The king should make a law that must be obeyed, saying that anyone who asks something of any god or man besides you, O king, for thirty days, must be thrown to the lions.

Toţi supraveghetorii împărăţiei, demnitarii, satrapii, sfetnicii şi guvernatorii au căzut de acord să se dea un decret împărătesc, întărit printr-o interdicţie, ca oricine se va ruga, în următoarele treizeci de zile, altui zeu sau altui om decât ţie, împărate, să fie aruncat în groapa cu lei.

8 O king, make this law now and write your name on it so that it may not be changed. It will be by the law of the Medes and Persians, and cannot be changed.”

Acum, împărate, întăreşte interdicţia şi semnează decretul pentru ca nimeni să nu-l poată schimba, după legea mezilor şi perşilor, care, odată ce a fost dată, nu mai poate fi anulată.“

9 S o King Darius made the law and wrote his name on it.

În urma celor spuse, împăratul Darius a semnat decretul şi interdicţia.

10 W hen Daniel knew that the king had written his name on this law, he went into his house where, in his upper room, he had windows open toward Jerusalem. There he got down on his knees three times each day, praying and giving thanks to his God, as he had done before.

Deşi ştia că s-a semnat decretul, Daniel continua să meargă în casa lui, care avea ferestrele de sus deschise înspre Ierusalim şi, de trei ori pe zi, se punea pe genunchi, se ruga şi Îl lăuda pe Dumnezeul său, aşa cum făcuse şi mai înainte.

11 T hen these men came as a group and found Daniel praying and asking favor from his God.

Atunci oamenii aceia au dat năvală în casă şi l-au găsit pe Daniel rugându-se şi cerând milă de la Dumnezeul său.

12 S o they went to the king and spoke to him about his law, saying, “Did you not write your name on a law which says that anyone who asks something of any god or man besides you, O king, for thirty days, is to be thrown to the lions?” The king answered, “This is true. It is by the law of the Medes and Persians, which cannot be changed.”

Apoi s-au înfăţişat înaintea împăratului şi i-au amintit de interdicţia împărătească: – Oare nu ai semnat o interdicţie potrivit căreia, în următoarele treizeci de zile, oricine se roagă altui zeu sau altui om în afară de tine să fie aruncat în groapa cu lei? Împăratul a răspuns: – Lucrul acesta este adevărat, după legea mezilor şi a perşilor, care odată ce a fost dată, nu mai poate fi anulată.

13 T hen they said to the king, “Daniel, who is one of the people brought from Judah, does not listen to you, O king. He is not obeying the law that you wrote your name on. He is still asking things of his God three times a day.”

Ei i-au mai zis împăratului: – Daniel, unul dintre exilaţii lui Iuda, nu ţine seama deloc la tine, împărate, şi nici la interdicţia pe care ai semnat-o şi îşi spune rugăciunea de trei ori pe zi.

14 W hen the king heard this, he was very troubled and tried to think of a way to save Daniel. Even until sunset he was trying to find a way to save him.

Când a auzit lucrul acesta, împăratul s-a mâhnit foarte tare şi s-a gândit cum să-l scape pe Daniel; până la apusul soarelui s-a frământat cum să-l scape.

15 T hen these men came as a group to the king and said, “Understand, O king, that it is a law of the Medes and Persians that any law the king makes cannot be changed.”

Apoi oamenii aceia au venit cu mare zarvă la împărat şi i-au zis: – Să ştii, împărate, că, după legea mezilor şi a perşilor, orice interdicţie şi orice decret dat de împărat nu se poate anula!

16 S o the king had Daniel brought in and thrown into the place where lions were kept. The king said to Daniel, “May your God, Whom you are faithful to serve, save you.”

Atunci împăratul a poruncit să-l aducă pe Daniel şi să-l arunce în groapa cu lei. Împăratul i-a zis lui Daniel: „Dumnezeul tău, Căruia Îi slujeşti neîncetat, să te scape!“

17 A nd a stone was brought and laid over the mouth of the hole. The king marked it with his own special ring and with the rings of his important men, so that no one could save Daniel.

A fost adusă o piatră care a fost pusă pe gura gropii, iar împăratul a pecetluit-o cu inelul său şi cu inelul nobililor săi, ca să nu se schimbe nimic cu privire la Daniel.

18 T hen the king went to his beautiful house and spent the night without food and sleep. And nothing was brought to make him feel better. Daniel Is Saved from the Lions

Apoi împăratul s-a retras în palatul său şi a petrecut noaptea fără să mănânce şi fără să i se aducă vreo dansatoare; nu a avut deloc somn.

19 T he king got up at sunrise and went in a hurry to the place where lions were kept.

La revărsatul zorilor, împăratul s-a sculat şi s-a dus în grabă la groapa cu lei.

20 W hen he came to the hole in the ground where Daniel was, he called to him with a troubled voice, “Daniel, servant of the living God, has your God, Whom you always serve, been able to save you from the lions?”

S-a apropiat de groapă şi l-a strigat pe Daniel cu durere în glas. Împăratul i-a zis astfel lui Daniel: – Daniele, rob al Dumnezeului celui Viu, a putut Dumnezeul tău, Căruia Îi slujeşti neîncetat, să te scape de lei?

21 T hen Daniel said to the king, “O king, live forever!

Daniel i-a răspuns împăratului: – Să trăieşti veşnic, împărate!

22 M y God sent His angel and shut the lions’ mouths. They have not hurt me, because He knows that I am not guilty, and because I have done nothing wrong to you, O king.”

Dumnezeul meu l-a trimis pe îngerul Său care a închis gura leilor, iar aceştia nu mi-au făcut nici un rău, pentru că am fost găsit nevinovat înaintea Lui. Şi nici împotriva ta, împărate, nu am făcut nimic rău!

23 T hen the king was very pleased and had Daniel taken up out of the hole in the ground. So they took Daniel out of the hole and saw that he had not been hurt at all, because he had trusted in his God.

Atunci împăratul s-a bucurat mult din pricina lui Daniel şi a poruncit să-l scoată din groapă. Daniel a fost scos din groapă şi nu s-a găsit nici o rană pe el, pentru că s-a încrezut în Dumnezeul său.

24 T hen the king had those men brought to him who had spoken against Daniel. And they threw them with their wives and children into the hole with the lions. Even before they hit the bottom of the hole, the lions went after them and crushed all their bones.

Împăratul a poruncit să fie aduşi înaintea sa oamenii care-l acuzaseră pe Daniel. Aceştia au fost aruncaţi apoi în groapa cu lei, atât ei, cât şi fiii şi soţiile lor. Nici nu au ajuns bine pe fundul gropii, că leii i-au şi apucat şi le-au sfărâmat toate oasele.

25 T hen King Darius wrote to all the people of every nation and language who were living on the earth. He wrote, “May you have much peace!

După aceea, împăratul Darius a scris tuturor popoarelor, neamurilor şi oamenilor de orice limbă care locuiau pe tot cuprinsul ţării: „Pacea să vă fie înmulţită!

26 I make a law that all those under my rule are to fear and shake before the God of Daniel. For He is the living God and He lives forever. His nation will never be destroyed and His rule will last forever.

Poruncesc ca în orice parte a împărăţiei mele oamenii să tremure şi să se teamă de Dumnezeul lui Daniel. Căci El este Dumnezeul cel Viu, Care dăinuie în veci! Împărăţia Lui nu va fi nimicită niciodată, iar stăpânirea Lui nu va avea sfârşit.

27 H e saves and brings men out of danger, and shows His great power in heaven and on earth. And He has saved Daniel from the power of the lions.”

El izbăveşte şi mântuieşte. El face semne şi minuni în ceruri şi pe pământ, El l-a izbăvit pe Daniel din ghearele leilor.“

28 S o things went well for Daniel during the rule of Darius and during the rule of Cyrus the Persian.

Daniel a dus-o bine sub domnia lui Darius şi a lui Cirus Persanul.