1 N O tengas envidia de los hombres malos, Ni desees estar con ellos:

Nu invidia pe oamenii răi şi nu dori să fii cu ei,

2 P orque su corazón piensa en robar, E iniquidad hablan sus labios.

căci inima lor plăsmuieşte violenţă, iar buzele lor vorbesc despre cum să facă necaz.

3 C on sabiduría se edificará la casa, Y con prudencia se afirmará;

Prin înţelepciune este construită o casă şi prin pricepere este consolidată;

4 Y con ciencia se henchirán las cámaras De todo bien preciado y agradable.

prin cunoştinţă sunt umplute odăile ei cu tot felul de bogăţii preţioase şi plăcute.

5 E l hombre sabio es fuerte; Y de pujante vigor el hombre docto.

Un om înţelept este puternic şi cel priceput îşi măreşte puterea,

6 P orque con ingenio harás la guerra: Y la salud está en la multitud de consejeros.

căci pentru a purta un război ai nevoie de călăuzire şi pentru a avea biruinţă – de un mare număr de sfetnici.

7 A lta está para el insensato la sabiduría: En la puerta no abrirá él su boca.

Înţelepciunea este prea înaltă pentru un prost; la poarta cetăţii el nu va avea nimic de spus.

8 A l que piensa mal hacer Le llamarán hombre de malos pensamientos.

Cine unelteşte să facă rău va fi numit intrigant.

9 E l pensamiento del necio es pecado: Y abominación á los hombres el escarnecedor.

Planul prostiei este păcat şi cel batjocoritor este o urâciune înaintea oamenilor.

10 S i fueres flojo en el día de trabajo, Tu fuerza será reducida.

Dacă te clatini în ziua necazului, mică îţi este puterea.

11 S i dejares de librar los que son tomados para la muerte, Y los que son llevados al degolladero;

Salvează-i pe cei duşi la moarte şi nu te îndepărta de cei ce sunt aproape să fie măcelăriţi!

12 S i dijeres: Ciertamente no lo supimos; ¿No lo entenderá el que pesa los corazones? El que mira por tu alma, él lo conocerá, Y dará al hombre según sus obras.

Dacă spui: „Ah! n-am ştiut lucrul acesta!“ crezi că nu vede Cel Ce cântăreşte inimile? Nu va cunoaşte Cel Ce veghează asupra vieţii tale şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui?

13 C ome, hijo mío, de la miel, porque es buena, Y del panal dulce á tu paladar:

Fiul meu, mănâncă miere căci este bună şi mierea din fagure este dulce pentru gustul tău!

14 T al será el conocimiento de la sabiduría á tu alma: Si la hallares tendrá recompensa, Y al fin tu esperanza no será cortada.

Să ştii, de asemenea, că înţelepciunea este dulce pentru sufletul tău; dacă o găseşti, ai un viitor, iar speranţa nu-ţi va fi frântă.

15 O h impío, no aceches la tienda del justo, No saquees su cámara;

Răule, nu pândi locuinţa celui drept şi nu plănui distrugerea sălaşului său,

16 P orque siete veces cae el justo, y se torna á levantar; Mas los impíos caerán en el mal.

căci cel drept de şapte ori cade şi se ridică iarăşi, dar cei răi vor fi prăbuşiţi de nenorocire.

17 C uando cayere tu enemigo, no te huelgues; Y cuando tropezare, no se alegre tu corazón:

Nu te bucura când cade duşmanul tău şi să nu ţi se înveselească inima când se împiedică,

18 P orque Jehová no lo mire, y le desagrade, Y aparte de sobre él su enojo.

ca nu cumva să vadă Domnul, să nu-i placă şi să-Şi întoarcă mânia de la el!

19 N o te entrometas con los malignos, Ni tengas envidia de los impíos;

Nu te tulbura din cauza oamenilor răi şi nu fi invidios pe cei răi,

20 P orque para el malo no habrá buen fin, Y la candela de los impíos será apagada.

căci cel rău nu are nici un viitor, iar candela celor răi se va stinge!

21 T eme á Jehová, hijo mío, y al rey; No te entrometas con los veleidosos:

Fiul meu, teme-te de Domnul şi de rege şi nu te însoţi cu rebelii,

22 P orque su quebrantamiento se levantará de repente; Y el quebrantamiento de ambos, ¿quién lo comprende?

căci distrugerea lor va veni pe neaşteptate şi cine poate şti sfârşitul pe care-l vor aduce cei doi? Alte proverbe ale înţelepţilor

23 T ambién estas cosas pertenecen á los sabios. Tener respeto á personas en el juicio no es bueno.

Următoarele sunt, şi ele, spusele înţelepţilor. Nu este bine să fii părtinitor la judecată.

24 E l que dijere al malo, Justo eres, Los pueblos lo maldecirán, y le detestarán las naciones:

Oricine spune celui vinovat: „Tu eşti nevinovat!“, va fi blestemat de popoare şi detestat de neamuri.

25 M as los que lo reprenden, serán agradables, Y sobre ellos vendrá bendición de bien.

Celor ce mustră vinovăţia le va merge bine şi o mare binecuvântare va veni peste ei.

26 B esados serán los labios Del que responde palabras rectas.

Un răspuns sincer este ca un sărut pe buze.

27 A presta tu obra de afuera, Y disponla en tu heredad; Y después edificarás tu casa.

Termină-ţi munca de afară, pregăteşte-ţi terenul, şi după aceea, construieşte-ţi casa!

28 N o seas sin causa testigo contra tu prójimo; Y no lisonjees con tus labios.

Nu mărturisi fără motiv împotriva semenului tău şi nu înşela cu buzele tale.

29 N o digas: Como me hizo, así le haré; Daré el pago al hombre según su obra.

Nu spune: „Îi voi face cum mi-a făcut şi el mie, îi voi răsplăti după faptele lui!“

30 P asé junto á la heredad del hombre perezoso, Y junto á la viña del hombre falto de entendimiento;

Am trecut pe lângă ogorul unui leneş şi pe lângă via unui om nechibzuit:

31 Y he aquí que por toda ella habían ya crecido espinas, Ortigas habían ya cubierto su haz, Y su cerca de piedra estaba ya destruída.

era plină de spini, pământul era acoperit cu buruieni, iar zidul de piatră era prăbuşit.

32 Y yo miré, y púse lo en mi corazón: Vi lo, y tomé consejo.

Am luat aminte la ce am observat şi am tras învăţătură din ce am văzut:

33 U n poco de sueño, cabeceando otro poco, Poniendo mano sobre mano otro poco para dormir;

să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi …,

34 A sí vendrá como caminante tu necesidad, Y tu pobreza como hombre de escudo.

şi sărăcia vine peste tine ca un hoţ, iar lipsa – ca un om înarmat.