1 D ESPUÉS de esto abrió Job su boca, y maldijo su día.

După toate aceasta, Iov şi-a deschis gura şi a început să blesteme ziua în care s-a născut.

2 Y exclamó Job, y dijo:

Iov a zis:

3 P erezca el día en que yo nací, Y la noche que se dijo: Varón es concebido.

„Să piară ziua în care m-am născut şi noaptea în care s-a zis: «S-a născut un băiat!»

4 S ea aquel día sombrío, Y Dios no cuide de él desde arriba, Ni claridad sobre él resplandezca.

Prefacă-se în întuneric ziua aceea! Fie ca Dumnezeu să nu se îngrijească de ea din ceruri, iar lumina să nu strălucească peste ea!

5 A féenlo tinieblas y sombra de muerte; Repose sobre él nublado, Que lo haga horrible como caliginoso día.

Negura şi bezna să o cuprindă, norii să o acopere, întunecimea zilei să o înspăimânte!

6 O cupe la oscuridad aquella noche; No sea contada entre los días del año, Ni venga en él número de los meses.

Întunericul să stăpânească noaptea aceea! Să nu se bucure între zilele din an, să nu fie numărată între luni!

7 O h si fuere aquella noche solitaria, Que no viniera canción alguna en ella!

Da, noaptea aceea să fie stearpă, să nu se audă nici un strigăt de bucurie în ea!

8 M aldíganla los que maldicen al día, Los que se aprestan para levantar su llanto.

Blestemată să fie de cei ce blestemă zilele, de cei ce se pricep să întărâte Leviatanul!

9 O scurézcanse las estrellas de su alba; Espere la luz, y no venga, Ni vea los párpados de la mañana:

Stelele zorilor ei să fie întunecate, să dorească lumina, dar să nu o primească! Să nu vadă pleoapele dimineţii,

10 P or cuanto no cerró las puertas del vientre donde yo estaba, Ni escondió de mis ojos la miseria.

pentru că n-a închis uşile pântecelui mamei mele şi n-a ascuns necazul de ochii mei.

11 ¿ Por qué no morí yo desde la matriz, O fuí traspasado en saliendo del vientre?

De ce n-am murit la naştere şi n-am pierit când am ieşit din pântece?

12 ¿ Por qué me previnieron las rodillas? ¿Y para qué las tetas que mamase?

De ce au fost genunchi care să mă primească şi sâni care să mă alăpteze?

13 P ues que ahora yaciera yo, y reposara; Durmiera, y entonces tuviera reposo,

Acum aş fi stat culcat şi liniştit, aş fi dormit şi m-aş fi odihnit

14 C on los reyes y con los consejeros de la tierra, Que edifican para sí los desiertos;

cu împăraţii şi sfetnicii pământului, care şi-au zidit falnice morminte,

15 O con los príncipes que poseían el oro, Que henchían sus casas de plata.

cu prinţii care au avut aur, care şi-au umplut casele cu argint.

16 O ¿por qué no fuí escondido como aborto, Como los pequeñitos que nunca vieron luz?

Sau de ce n-am fost îngropat ca o stârpitură, ca un prunc care niciodată n-a văzut lumina?

17 A llí los impíos dejan el perturbar, Y allí descansan los de cansadas fuerzas.

Acolo cei răi nu te mai necăjesc şi acolo cei obosiţi se odihnesc.

18 A llí asimismo reposan los cautivos; No oyen la voz del exactor.

Acolo prizonierii se bucură, nu mai aud glasul asupritorului.

19 A llí están el chico y el grande; Y el siervo libre de su señor.

Şi cel mic şi cel mare sunt acolo, iar sclavii sunt eliberaţi de stăpânii lor.

20 ¿ Por qué se da luz al trabajado, Y vida á los de ánimo en amargura,

De ce i se dă lumină celui nenorocit şi viaţă celui cu amărăciune în suflet,

21 Q ue esperan la muerte, y ella no llega, Aunque la buscan más que tesoros;

celor care tânjesc după moarte, dar care nu mai vine, care o caută mai mult decât pe o comoară ascunsă,

22 Q ue se alegran sobremanera, Y se gozan, cuando hallan el sepulcro?

celor care nu mai pot de bucurie şi de veselie când găsesc mormântul,

23 ¿ Por qué al hombre que no sabe por donde vaya, Y al cual Dios ha encerrado?

omului a cărui cale este ascunsă şi pe care Dumnezeu l-a îngrădit de jur împrejur?

24 P ues antes que mi pan viene mi suspiro; Y mis gemidos corren como aguas.

Gemetele îmi sunt pâinea, şi suspinele mi se varsă ca apa.

25 P orque el temor que me espantaba me ha venido, Y hame acontecido lo que temía.

Lucrul de care mă temeam a venit asupra mea şi lucrul de care îmi era groază a venit peste mine.

26 N o he tenido paz, no me aseguré, ni me estuve reposado; Vínome no obstante turbación.

N-am nici pace, nici tihnă, n-am nici odihnă, ci numai nelinişte.“