1 O YE, Israel: tú estás hoy para pasar el Jordán, para entrar á poseer gentes más numerosas y más fuertes que tú, ciudades grandes y encastilladas hasta el cielo,

Ascultă, Israele! Astăzi veţi traversa Iordanul ca să începeţi să puneţi stăpânire pe neamuri mai mari şi mai puternice decât voi, cu cetăţi mari şi fortificate până la cer,

2 U n pueblo grande y alto, hijos de gigantes, de los cuales tienes tú conocimiento, y has oído decir: ¿Quién se sostendrá delante de los hijos del gigante?

cum sunt anachiţii, un popor puternic şi de statură înaltă, pe care îi cunoaşteţi şi despre care aţi auzit zicându-se: «Cine poate sta împotriva anachiţilor?»

3 S abe, pues, hoy que Jehová tu Dios es el que pasa delante de ti, fuego consumidor, que los destruirá y humillará delante de ti: y tú los echarás, y los destruirás luego, como Jehová te ha dicho.

Dar să ştiţi astăzi că Domnul, Dumnezeul vostru, va traversa El Însuşi înaintea voastră, ca un foc mistuitor. El îi va distruge şi vi-i va supune, iar voi îi veţi izgoni şi îi veţi nimici repede, aşa cum Domnul v-a promis.

4 N o discurras en tu corazón cuando Jehová tu Dios los habrá echado de delante de ti, diciendo: Por mi justicia me ha metido Jehová á poseer esta tierra; pues por la impiedad de estas gentes Jehová las echa de delante de ti.

După ce îi va izgoni dinaintea voastră, să nu începeţi să ziceţi în inimile voastre: «Datorită dreptăţii noastre ne-a adus Domnul să stăpânim această ţară!» Căci din cauza răutăţii acestor neamuri le va izgoni Domnul dinaintea voastră.

5 N o por tu justicia, ni por la rectitud de tu corazón entras a poseer la tierra de ellos; mas por la impiedad de estas gentes Jehová tu Dios las echa de delante de ti, y por confirmar la palabra que Jehová juró á tus padres Abraham, Isaac, y Jacob.

Nu datorită dreptăţii sau onestităţii inimilor voastre veţi intra în stăpânirea teritoriilor lor, ci din cauza răutăţii acestor neamuri Domnul, Dumnezeul vostru, le va izgoni dinaintea voastră, prin aceasta împlinind totodată şi jurământul făcut strămoşilor voştri, Avraam, Isaac şi Iacov.

6 P or tanto, sabe que no por tu justicia Jehová tu Dios te da esta buena tierra para poseerla; que pueblo duro de cerviz eres tú.

Să ştiţi deci că nu din cauza dreptăţii voastre Domnul, Dumnezeul vostru, v-a dat în stăpânire această ţară bună, fiindcă voi sunteţi un popor încăpăţânat.

7 A cuérdate, no te olvides que has provocado á ira á Jehová tu Dios en el desierto: desde el día que saliste de la tierra de Egipto, hasta que entrasteis en este lugar, habéis sido rebeldes á Jehová.

Aduceţi-vă aminte şi nu uitaţi cum L-aţi provocat la mânie în pustie. V-aţi împotrivit Lui din ziua în care aţi ieşit din ţara Egiptului, până la sosirea voastră aici.

8 Y en Horeb provocasteis á ira á Jehová, y enojóse Jehová contra vosotros para destruiros.

La Horeb aţi provocat într-atât mânia Domnului, încât Domnul s-a mâniat pe voi, dorind să vă nimicească.

9 C uando yo subí al monte para recibir las tablas de piedra, las tablas del pacto que Jehová hizo con vosotros, estuve entonces en el monte cuarenta días y cuarenta noches, sin comer pan ni beber agua:

Când m-am urcat pe munte ca să iau tablele de piatră, Tablele Legământului pe care Domnul l-a încheiat cu voi, am rămas pe munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi fără să mănânc pâine şi fără să beau apă.

10 Y dióme Jehová las dos tablas de piedra escritas con el dedo de Dios; y en ellas estaba escrito conforme á todas las palabras que os habló Jehová en el monte de en medio del fuego, el día de la asamblea.

Domnul mi-a dat cele două table de piatră scrise cu degetul lui Dumnezeu. Pe ele erau toate poruncile pe care mi le-a spus pe munte, din mijlocul focului, în ziua adunării.

11 Y fué al cabo de los cuarenta días y cuarenta noches, que Jehová me dió dos las tablas de piedra, las tablas del pacto.

La sfârşitul celor patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi Domnul mi-a dat tablele de piatră, Tablele Legământului.

12 Y díjome Jehová: Levántate, desciende presto de aquí; que tu pueblo que sacaste de Egipto se ha corrompido: pronto se han apartado del camino que yo les mandé: hanse hecho una efigie de fundición.

Domnul mi-a zis atunci: «Ridică-te şi coboară-te repede din acest loc fiindcă poporul tău pe care l-ai scos din Egipt s-a pervertit. Repede s-a mai abătut de la calea pe care i-am poruncit-o, turnându-şi un idol!»

13 Y hablóme Jehová, diciendo: He visto ese pueblo, y he aquí, que él es pueblo duro de cerviz:

Domnul mi-a vorbit din nou astfel: «Văd că poporul acesta este un popor încăpăţânat.

14 D éjame que los destruya, y raiga su nombre de debajo del cielo; que yo te pondré sobre gente fuerte y mucha más que ellos.

Lasă-Mă să-i nimicesc şi să le şterg numele de sub ceruri, iar din tine am să fac un neam puternic şi mai numeros decât ei.»

15 Y volví y descendí del monte, el cual ardía en fuego, con las tablas del pacto en mis dos manos.

Eu m-am întors şi am coborât de pe munte. Muntele ardea ca un foc, iar cele două Table ale Legământului erau în mâinile mele.

16 Y miré, y he aquí habíais pecado contra Jehová vuestro Dios: os habíais hecho un becerro de fundición, apartándoos presto del camino que Jehová os había mandado.

Când m-am uitat, am văzut că păcătuiserăţi împotriva Domnului, Dumnezeul vostru, făcându-vă ca idol un viţel. Repede v-aţi abătut de la calea pe care v-o poruncise Domnul!

17 E ntonces tomé las dos tablas, y arrojélas de mis dos manos, y quebrélas delante de vuestros ojos.

Atunci am luat cele două table şi le-am aruncat din mâini, spărgându-le înaintea ochilor voştri.

18 Y postréme delante de Jehová, como antes, cuarenta días y cuarenta noches: no comí pan ni bebí agua, á causa de todo vuestro pecado que habíais cometido haciendo mal en ojos de Jehová para enojarlo.

M-am aruncat cu faţa la pământ înaintea Domnului timp de patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi. Nu am mâncat pâine şi nici nu am băut apă din cauza tuturor păcatelor pe care le-aţi săvârşit. Astfel aţi făcut ce este rău înaintea Domnului şi I-aţi provocat mânia.

19 P orque temí á causa del furor y de la ira con que Jehová estaba enojado contra vosotros para destruiros. Pero Jehová me oyó aún esta vez.

La vederea mâniei şi furiei Domnului m-am înspăimântat, fiindcă era plin de mânie împotriva voastră până acolo, încât să vă nimicească. Dar Domnul m-a ascultat şi de data aceasta.

20 C ontra Aarón también se enojó Jehová en gran manera para destruirlo: y también oré por Aarón entonces.

De asemenea, Domnul a fost foarte supărat şi pe Aaron, încât a dorit să-l omoare, dar m-am rugat atunci şi pentru el.

21 Y tomé vuestro pecado, el becerro que habíais hecho, y quemélo en el fuego, y lo desmenucé moliéndole muy bien, hasta que fué reducido á polvo: y eché el polvo de él en el arroyo que descendía del monte.

Am luat viţelul pe care-l făcuserăţi, isprava păcatului vostru, şi l-am ars în foc. L-am sfărâmat bine, l-am măcinat până s-a făcut cenuşă şi am aruncat cenuşa în pârâul care curgea din munte.

22 T ambién en Tabera, y en Massa, y en Kibroth-hataavah, enojasteis á Jehová.

Apoi, la Tabera, la Masa şi la Chibrot-Hataava aţi provocat iarăşi mânia Domnului.

23 Y cuando Jehová os envió desde Cades-barnea, diciendo: Subid y poseed la tierra que yo os he dado; también fuisteis rebeldes al dicho de Jehová vuestro Dios, y no lo creisteis, ni obedecisteis á su voz.

Iar când v-a trimis Domnul de la Kadeş-Barnea, zicându-vă: «Duceţi-vă şi luaţi în stăpânire ţara pe care v-am dat-o!», v-aţi împotrivit din nou poruncii Lui. Nu v-aţi încrezut în El şi nu aţi ascultat de glasul Lui.

24 R ebeldes habéis sido á Jehová desde el día que yo os conozco.

V-aţi împotrivit Domnului de când vă cunosc.

25 P ostréme, pues, delante de Jehová cuarenta días y cuarenta noches que estuve postrado; porque Jehová dijo que os había de destruir.

M-am aruncat cu faţa la pământ înaintea Domnului patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, pentru că Domnul spusese că vrea să vă nimicească.

26 Y oré á Jehová, diciendo: Oh Señor Jehová, no destruyas tu pueblo y tu heredad que has redimido con tu grandeza, al cual sacaste de Egipto con mano fuerte.

M-am rugat Domnului şi I-am zis: «Stăpâne Doamne, nu distruge poporul Tău, moştenirea Ta, pe care ai izbăvit-o cu puterea Ta cea mare şi ai scos-o din Egipt cu mână tare.

27 A cuérdate de tus siervos Abraham, Isaac, y Jacob; no mires á la dureza de este pueblo, ni á su impiedad, ni á su pecado:

Adu-Ţi aminte de slujitorii Tăi, Avraam, Isaac şi Iacov. Nu privi la încăpăţânarea acestui popor, nici la răutatea şi păcatul lui,

28 P orque no digan los de la tierra de donde nos sacaste: Por cuanto no pudo Jehová introducirlos en la tierra que les había dicho, ó porque los aborrecía, los sacó para matarlos en el desierto.

ca nu cumva în ţara din care ne-ai scos să se spună: ‘Pentru că Domnul nu avea putere să-i ducă în ţara pe care le-a promis-o şi pentru că îi ura, de aceea i-a scos din Egipt, ca să-i omoare în pustie.’

29 Y ellos son tu pueblo y tu heredad, que sacaste con tu gran fortaleza y con tu brazo extendido.

Totuşi ei sunt poporul Tău, moştenirea Ta, pe care ai izbăvit-o cu puterea Ta cea mare şi cu braţul Tău întins.»