1 S almo de Asaph. CIERTAMENTE bueno es Dios á Israel, A los limpios de corazón.

Da, bun este Dumnezeu cu Israel, cu cei cu inima curată.

2 M as yo, casi se deslizaron mis pies; Por poco resbalaron mis pasos.

Cât despre mine, era să mi se îndoaie picioarele, era cât pe ce să-mi alunece paşii,

3 P orque tuve envidia de los insensatos, Viendo la prosperidad de los impíos.

căci îi invidiam pe cei lăudăroşi când vedeam bunăstarea celor răi.

4 P orque no hay ataduras para su muerte; Antes su fortaleza está entera.

Căci ei n-au parte de remuşcări până la moarte, iar trupul le este plin de grăsime.

5 N o están ellos en el trabajo humano; Ni son azotados con los otros hombres.

N-au parte de necazul muritorului de rând şi nu sunt loviţi ca ceilalţi oameni.

6 P or tanto soberbia los corona: Cúbrense de vestido de violencia.

De aceea mândria le atârnă de gât ca o podoabă, iar violenţa îi înveleşte ca o manta;

7 S us ojos están salidos de gruesos: Logran con creces los antojos del corazón.

li se bulbucă ochii de grăsime, iar imaginaţiile inimii lor întrec măsura;

8 S oltáronse, y hablan con maldad de hacer violencia; Hablan con altanería.

batjocoresc şi vorbesc cu răutate; vorbesc de sus, ameninţând cu asuprire;

9 P onen en el cielo su boca, Y su lengua pasea la tierra.

îşi înalţă gura până la ceruri, iar limba lor cutreieră pământul.

10 P or eso su pueblo vuelve aquí, Y aguas de lleno le son exprimidas.

De aceea poporul se întoarce spre ei şi soarbe cuvintele lor ca apa.

11 Y dicen: ¿Cómo sabe Dios? ¿Y hay conocimiento en lo alto?

Ei zic: „Cum să ştie Dumnezeu şi cum ar putea afla Cel Preaînalt?“

12 H e aquí estos impíos, Sin ser turbados del mundo, alcanzaron riquezas.

Aşa sunt cei răi: liniştiţi pe vecie şi crescând în bogăţie.

13 V erdaderamente en vano he limpiado mi corazón, Y lavado mis manos en inocencia;

Într-adevăr, degeaba mi-am curăţit inima şi mi-am spălat mâinile în nevinovăţie,

14 P ues he sido azotado todo el día, Y empezaba mi castigo por las mañanas.

căci sunt lovit toată ziua şi am parte de pedeapsă în fiecare dimineaţă.

15 S i dijera yo, Discurriré de esa suerte; He aquí habría negado la nación de tus hijos:

Dacă aş zice: „Vreau să pot vorbi şi eu aşa!“, iată că aş trăda neamul fiilor Tăi.

16 P ensaré pues para saber esto: Es á mis ojos duro trabajo,

M-am gândit la aceste lucruri ca să le pricep, dar zadarnică mi-a fost truda,

17 H asta que venido al santuario de Dios, Entenderé la postrimería de ellos.

până ce am venit la Sfântul Lăcaş al lui Dumnezeu şi am luat aminte la sfârşitul lor.

18 C iertamente los has puesto en deslizaderos; En asolamientos los harás caer.

Într-adevăr, Tu îi aşezi în locuri alunecoase, îi arunci în dezastru.

19 C ómo han sido asolados! ­cuán en un punto! Acabáronse, fenecieron con turbaciones.

Cum sunt pustiiţi într-o clipă! Sunt nimiciţi, sfârşiţi prin lovituri năprasnice.

20 C omo sueño del que despierta, Así, Señor, cuando despertares, menospreciarás sus apariencias.

Ca un vis la deşteptare, Stăpâne, aşa le lepezi chipul când Te trezeşti.

21 D esazonóse á la verdad mi corazón, Y en mis riñones sentía punzadas.

Când inima-mi era mâhnită şi eram străpuns în adâncul fiinţei mele,

22 M as yo era ignorante, y no entendía: Era como una bestia acerca de ti.

eram ca o brută fără pricepere; eram ca dobitoacele înaintea Ta.

23 C on todo, yo siempre estuve contigo: Trabaste de mi mano derecha.

Însă eu totdeauna sunt cu Tine! Tu mă ţii de mâna dreaptă,

24 H asme guiado según tu consejo, Y después me recibirás en gloria.

mă călăuzeşti cu sfatul Tău şi apoi mă vei lua în slavă.

25 ¿ A quién tengo yo en los cielos? Y fuera de ti nada deseo en la tierra.

Pe cine am eu în ceruri în afară de Tine? Iar pe pământ nu-mi găsesc plăcerea în nimeni, ci doar în Tine.

26 M i carne y mi corazón desfallecen: Mas la roca de mi corazón y mi porción es Dios para siempre.

Carnea şi inima pot să mi se prăpădească, dar Dumnezeu este stânca inimii mele şi partea mea de moştenire pe vecie.

27 P orque he aquí, los que se alejan de ti perecerán: Tú cortarás á todo aquel que fornicando, de ti se aparta.

Căci iată, cei ce se depărtează de Tine vor pieri. Tu-i nimiceşti pe toţi cei ce-Ţi sunt necredincioşi.

28 Y en cuanto á mí, el acercarme á Dios es el bien: He puesto en el Señor Jehová mi esperanza, Para contar todas tus obras.

Cât despre mine, este bine să fiu lângă Dumnezeu. Am făcut din Stăpânul Domn adăpostul meu; voi povesti toate isprăvile Tale!