1 ¿ IGNORAIS, hermanos, (porque hablo con los que saben la ley) que la ley se enseñorea del hombre entre tanto que vive?

Oare nu ştiţi, fraţilor, – căci eu le vorbesc unora care cunosc Legea –, că Legea domneşte peste un om atâta timp cât trăieşte el?

2 P orque la mujer que está sujeta á marido, mientras el marido vive está obligada á la ley; mas muerto el marido, libre es de la ley del marido.

O femeie măritată este legată prin Lege de soţul ei, atâta timp cât acesta trăieşte, însă dacă soţul ei moare, ea este dezlegată de Lege în ce priveşte legătura cu soţul ei.

3 A sí que, viviendo el marido, se llamará adúltera si fuere de otro varón; mas si su marido muriere, es libre de la ley; de tal manera que no será adúltera si fuere de otro marido.

Deci, dacă ea trăieşte cu un alt bărbat câtă vreme soţul ei este în viaţă, se va numi adulterină, însă dacă soţul ei moare, ea este liberă faţă de Lege şi nu se va numi adulterină dacă se mărită cu un alt bărbat.

4 A sí también vosotros, hermanos míos, estáis muertos á la ley por el cuerpo de Cristo, para que seáis de otro, á saber, del que resucitó de los muertos, á fin de que fructifiquemos á Dios.

Tot astfel şi voi, fraţii mei, aţi murit faţă de Lege, prin trupul lui Cristos, ca să fiţi ai Altuia, ai Celui Ce a fost înviat din morţi, ca să aducem rod pentru Dumnezeu.

5 P orque mientras estábamos en la carne, los afectos de los pecados que eran por la ley, obraban en nuestros miembros fructificando para muerte.

Căci, în timp ce trăiam potrivit firii, patimile păcatelor stârnite de Lege erau la lucru în mădularele noastre, aducând roade pentru moarte.

6 M as ahora estamos libres de la ley, habiendo muerto á aquella en la cual estábamos detenidos, para que sirvamos en novedad de espíritu, y no en vejez de letra.

Dar acum am fost eliberaţi de Lege, murind faţă de ceea ce ne ţinea captivi, astfel încât să putem sluji în noutatea Duhului, şi nu după vechea literă. Legea şi păcatul

7 ¿ Qué pues diremos? ¿La ley es pecado? En ninguna manera. Empero yo no conocí el pecado sino por la ley: porque tampoco conociera la concupiscencia, si la ley no dijera: No codiciarás.

Ce vom spune atunci? Este Legea păcat? În nici un caz! Totuşi eu n-aş fi cunoscut păcatul decât prin Lege, pentru că n-aş fi ştiut ce înseamnă să pofteşti, dacă Legea nu mi-ar fi spus: „Să nu pofteşti!“

8 M as el pecado, tomando ocasión, obró en mí por el mandamiento toda concupiscencia: porque sin la ley el pecado está muerto.

Dar păcatul, prinzând un prilej prin poruncă, a produs în mine tot felul de pofte, pentru că, fără Lege, păcatul este mort.

9 A sí que, yo sin la ley vivía por algún tiempo: mas venido el mandamiento, el pecado revivió, y yo morí.

Odinioară, fără Lege, eram viu, însă, când a venit porunca, păcatul a prins viaţă,

10 Y hallé que el mandamiento, á intimado para vida, para mí era mortal:

iar eu am murit. Astfel, porunca, cea care era pentru viaţă, s-a dovedit a fi una care mi-a adus moartea.

11 P orque el pecado, tomando ocasión, me engañó por el mandamiento, y por él me mató.

Căci păcatul, prinzând prilejul prin poruncă, m-a înşelat şi, prin ea, m-a omorât.

12 D e manera que la ley á la verdad es santa, y el mandamiento santo, y justo, y bueno.

Prin urmare, Legea, într-adevăr, este sfântă, iar porunca este sfântă, dreaptă şi bună.

13 ¿ Luego lo que es bueno, á mí me es hecho muerte? No; sino que el pecado, para mostrarse pecado, por lo bueno me obró la muerte, haciéndose pecado sobremanera pecante por el mandamiento.

Atunci ceea ce este bun mi-a adus moarte? În nici un caz, ci păcatul a lucrat moartea în mine prin ceea ce este bun, pentru ca el să poată fi arătat ca păcat şi, prin poruncă, să devină păcătos peste măsură.

14 P orque sabemos que la ley es espiritual; mas yo soy carnal, vendido á sujeción del pecado.

Noi ştim că Legea este duhovnicească, însă eu sunt firesc, vândut ca sclav păcatului.

15 P orque lo que hago, no lo entiendo; ni lo que quiero, hago; antes lo que aborrezco, aquello hago.

Căci nu înţeleg ceea ce fac, întrucât nu fac ceea ce vreau, ci fac ceea ce urăsc!

16 Y si lo que no quiero, esto hago, apruebo que la ley es buena.

Acum, dacă eu fac ceea ce nu vreau, sunt de acord că Legea este bună.

17 D e manera que ya no obro aquello, sino el pecado que mora en mí.

Prin urmare, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuieşte în mine.

18 Y yo sé que en mí (es á saber, en mi carne) no mora el bien: porque tengo el querer, mas efectuar el bien no lo alcanzo.

Eu ştiu că nimic bun nu locuieşte în mine, adică în firea mea, întrucât vreau să fac ceea ce este bine, dar nu pot!

19 P orque no hago el bien que quiero; mas el mal que no quiero, éste hago.

Căci nu fac binele pe care-l vreau, ci răul pe care nu vreau să-l fac!

20 Y si hago lo que no quiero, ya no obro yo, sino el mal que mora en mí.

Dacă eu fac ceea ce nu vreau, atunci nu eu sunt cel care fac, ci păcatul care locuieşte în mine.

21 A sí que, queriendo yo hacer el bien, hallo esta ley: Que el mal está en mí.

Astfel, eu găsesc această lege: când vreau să fac binele, răul este prezent.

22 P orque según el hombre interior, me deleito en la ley de Dios:

Fiindcă, în omul lăuntric mă bucur de Legea lui Dumnezeu,

23 M as veo otra ley en mis miembros, que se rebela contra la ley de mi espíritu, y que me lleva cautivo á la ley del pecado que está en mis miembros.

dar în mădularele mele văd o altă lege, care este împotriva legii din mintea mea, făcându-mă prizonier al legii păcatului, care este în mădularele mele.

24 M iserable hombre de mí! ¿quién me librará del cuerpo de esta muerte?

Ce om nenorocit sunt! Cine mă va elibera din acest trup de moarte?!

25 G racias doy á Dios, por Jesucristo Señor nuestro. Así que, yo mismo con la mente sirvo á la ley de Dios, mas con la carne á la ley del pecado.

Dar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Cristos, Domnul nostru! Astfel, cu mintea mea sunt sclav al Legii lui Dumnezeu, dar cu firea mea sunt sclav al legii păcatului.