1 A nd the queen of Sheba hath heard of the fame of Solomon, and cometh in to try Solomon with acute sayings, to Jerusalem, with a very great company, and camels bearing spices and gold in abundance, and precious stone; and she cometh in unto Solomon, and speaketh with him all that hath been with her heart,

Când regina din Şeba a auzit despre faima lui Solomon, a venit la Ierusalim ca să-l încerce prin întrebări grele. Era însoţită de o caravană foarte numeroasă, având cu ea cămile încărcate cu mirodenii, foarte mult aur şi pietre preţioase; a venit la Solomon şi i-a vorbit despre tot ce avea pe inimă.

2 a nd Solomon declareth to her all her matters, and there hath not been hid a thing from Solomon that he hath not declared to her.

Solomon i-a răspuns la toate întrebările; nu a fost nimic prea greu pe care Solomon să nu fi ştiut să i-l clarifice.

3 A nd the queen of Sheba seeth the wisdom of Solomon, and the house that he hath built,

Când regina din Şeba a văzut înţelepciunea lui Solomon, palatul pe care-l zidise,

4 a nd the food of his table, and the sitting of his servants, and the standing of his ministers, and their clothing, and his stewards, and their clothing, an his burnt-offering that he offered up in the house of Jehovah, and there hath not been any more spirit in her.

mâncarea de la masa lui, locuinţa slujitorilor săi, slujirea servitorilor săi şi veşmintele acestora, paharnicii lui şi veşmintele acestora şi arderile lui de tot pe care le aducea la Casa Domnului, i s-a tăiat răsuflarea.

5 A nd she saith unto the king, `True the word that I heard in my land concerning thy matters and concerning thy wisdom,

Apoi i-a zis regelui: „Aşadar, este adevărat ce am auzit despre faptele tale şi despre înţelepciunea ta!

6 a nd I have given no credence to their words, till that I have come, and mine eyes see, and lo, there hath not been declared to me the half of the abundance of thy wisdom -- thou hast added unto the report that I heard.

Dar nu am crezut aceste lucruri până când nu am venit şi până nu le-am văzut cu ochii mei. Iată însă că nu mi s-a spus nici măcar pe jumătate despre măreţia înţelepciunii tale! Tu ai mai mult decât se spune în zvonul pe care l-am auzit!

7 ` O the happiness of thy men, and the happiness of thy servants -- these -- who are standing before thee continually, and hearing thy wisdom.

Fericiţi sunt oamenii tăi şi fericiţi sunt aceşti slujitori ai tăi care stau mereu înaintea ta şi care aud înţelepciunea ta!

8 L et Jehovah thy God be blessed who hath delighted in thee, to put thee on His throne for king for Jehovah thy God; in the love of thy God to Israel, to establish it to the age, He hath put thee over them for king, to do judgment and righteousness.'

Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul tău, Care Şi-a găsit plăcerea în tine, punându-te pe tronul Lui, ca să fii rege pentru Domnul, Dumnezeul tău. Dumnezeul tău îl iubeşte pe Israel şi vrea să-l statornicească pe vecie! El te-a pus rege peste ei ca să faci judecată şi dreptate.“

9 A nd she giveth to the king a hundred and twenty talents of gold, and spices in great abundance, and precious stone; and there hath not been any such spice as the queen of Sheba hath given to king Solomon.

Şi ea i-a dăruit regelui o sută douăzeci de talanţi de aur, o mare cantitate de mirodenii, precum şi pietre preţioase. Nu s-au mai văzut niciodată aşa mirodenii ca acelea pe care regina din Şeba i le-a dăruit regelui Solomon.

10 A nd also, servants of Huram, and servants of Solomon, who brought in gold from Ophir, have brought in algum-trees and precious stone.

(Slujitorii lui Hiram şi slujitorii lui Solomon, cei care au adus aur din Ofir, au mai adus de acolo şi lemn de algum şi pietre preţioase.

11 A nd the king maketh the algum-trees staircases for the house of Jehovah, and for the house of the king, and harps and psalteries for singers; and there have been none seen like these before in the land of Judah.

Din lemnul de algum regele a făcut trepte pentru Casa Domnului şi pentru palatul regelui, lire şi harfe pentru cântăreţi. Niciodată nu se mai văzuse aşa ceva în ţara lui Iuda.)

12 A nd king Solomon hath given to the queen of Sheba all her desire that she asked, apart from that which she had brought unto the king, and she turneth and goeth to her land, she and her servants.

Regele Solomon i-a dat reginei din Şeba tot ce a dorit şi a cerut, mai mult decât a adus ea regelui. După aceea, ea a plecat şi s-a întors în ţara sa împreună cu slujitorii săi. Fastul de la curtea lui Solomon

13 A nd the weight of the gold that is coming to Solomon in one year is six hundred and sixty and six talents of gold,

Cantitatea de aur care intra anual în vistieria lui Solomon era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi de aur,

14 a part from the tourists, and the merchants, are bringing in; and all the kings of Arabia, and the governors of the land, are bringing in gold and silver to Solomon.

în afară de cel adus de negustori şi comercianţi. De asemenea, toţi regii Arabiei şi guvernatorii ţării îi aduceau aur şi argint lui Solomon.

15 A nd king Solomon maketh two hundred targets of alloyed gold, six hundred of alloyed gold he causeth to go up on the one target;

Regele Solomon a făcut două sute de scuturi mari din aur bătut, pentru fiecare scut folosind câte şase sute de şecheli de aur bătut

16 a nd three hundred shields of alloyed gold, three hundred of gold he causeth to go up on the one shield, and the king putteth them in the house of the forest of Lebanon.

şi trei sute de scuturi mici din aur bătut, pentru fiecare dintre aceste scuturi folosind câte trei sute de şecheli de aur. Regele le-a pus în Palatul Pădurii Libanului.

17 A nd the king maketh a great throne of ivory, and overlayeth it with pure gold;

Regele a mai făcut şi un tron mare din fildeş şi l-a poleit cu aur curat.

18 a nd six steps to the throne, and a footstool of gold, to the throne they are fastened, and hands on this and on that on the place of the sitting, and two lions are standing near the hands,

Tronul avea şase trepte şi un reazem din aur pentru picioare, care era fixat de tron. De fiecare parte a tronului era câte o rezemătoare, iar lângă fiecare rezemătoare era aşezat câte un leu.

19 a nd twelve lions are standing there on the six steps on this, and on that: it hath not been made so for any kingdom.

Alţi doisprezece lei erau aşezaţi de-o parte şi de alta a celor şase trepte. Aşa ceva nu se mai făcuse pentru nici un regat.

20 A nd all the drinking vessels of king Solomon of gold, and all the vessels of the house of the forest of Lebanon of refined gold -- silver is not reckoned in the days of Solomon for anything;

Toate vasele de băut ale regelui Solomon erau din aur şi toate vasele din Palatul Pădurii Libanului erau din aur pur, întrucât argintul nu era de mare preţ în zilele lui Solomon.

21 f or ships of the king are going to Tarshish, with servants of Huram: once in three years come do the ships of Tarshish bearing gold, and silver, ivory, apes, and peacocks.

Căci regele avea corăbii de Tarşiş care navigau cu slujitorii lui Hiram şi o dată la trei ani aduceau aur, argint, fildeş, maimuţe şi păuni.

22 A nd king Solomon becometh greater than any of the kings of the earth for riches and wisdom;

Regele Solomon i-a întrecut în bogăţie şi în înţelepciune pe toţi regii pământului.

23 a nd all the kings of the earth are seeking the presence of Solomon to hear his wisdom that God hath put in his heart,

Toţi regii pământului căutau să-l vadă pe Solomon ca să-i asculte înţelepciunea pe care Dumnezeu o pusese în inima lui.

24 a nd they are bringing in each his present, vessels of silver, and vessels of gold, and garments, harness, and spices, horses, and mules, a rate year by year.

An de an, fiecare dintre cei care veneau îşi aducea darul: vase de argint şi de aur, arme, mirodenii, cai şi catâri.

25 A nd there are to Solomon four thousand stalls for horses and chariots, and twelve thousand horsemen, and he placed them in cities of the chariot, and with the king in Jerusalem.

Solomon avea patru mii de grajduri pentru cai şi care şi douăsprezece mii de călăreţi, pe care îi ţinea atât în cetăţile pentru care, cât şi împreună cu el, la Ierusalim.

26 A nd he is ruling over all the kings from the River even unto the land of the Philistines, and unto the border of Egypt.

El stăpânea peste toate regatele, de la râu până în ţara filistenilor şi până la hotarul Egiptului.

27 A nd the king maketh the silver in Jerusalem as stones, and the cedars he hath made as sycamores, that in the low country, for abundance,

Regele a făcut ca argintul să fie la fel de obişnuit în Ierusalim precum pietrele, iar cedrii la fel de numeroşi precum sicomorii de pe dealuri.

28 a nd they are bringing out horses from Egypt to Solomon, and from all the lands.

Caii lui Solomon erau aduşi din Egipt şi din toate celelalte ţări.

29 A nd the rest of the matters of Solomon, the first and the last, are they not written beside the matters of Nathan the prophet, and beside the prophecy of Ahijah the Shilonite, and with the visions of Iddo the seer concerning Jeroboam son of Nebat?

Celelalte fapte ale lui Solomon, de la început până la sfârşit, nu sunt scrise oare în „Cronicile profetului Natan“, în „Profeţia şilonitului Ahia“ şi în „Viziunile văzătorului Ido“, cele cu privire la Ieroboam, fiul lui Nebat?

30 A nd Solomon reigneth in Jerusalem over all Israel forty years,

Solomon a domnit timp de patruzeci de ani la Ierusalim, peste tot Israelul.

31 a nd Solomon lieth with his fathers, and they bury him in the city of David his father, and reign doth Rehoboam his son in his stead.

Apoi Solomon s-a culcat alături de părinţii săi şi a fost înmormântat în cetatea tatălui său, David. Şi în locul lui a domnit fiul său Roboam.