1 H ast thou known the time of The bearing of the wild goats of the rock? The bringing forth of hinds thou dost mark!

Ştii tu când nasc caprele de munte? Vezi tu când zămislesc cerboaicele?

2 T hou dost number the months they fulfil? And thou hast known the time of their bringing forth!

Numeri tu lunile în care sunt însărcinate, ştii tu vremea când trebuie să nască?

3 T hey bow down, Their young ones they bring forth safely, Their pangs they cast forth.

Ele se pleacă şi-şi fată puii şi durerile lor se sfârşesc.

4 S afe are their young ones, They grow up in the field, they have gone out, And have not returned to them.

Puii lor se întăresc şi cresc în sălbăticie; se duc şi nu se mai întorc la ele.

5 W ho hath sent forth the wild ass free? Yea, the bands of the wild ass who opened?

Cine a lăsat liber măgarul sălbatic? Cine i-a desfăcut legăturile?

6 W hose house I have made the wilderness, And his dwellings the barren land,

I-am dat pustia drept casă, ţinutul sărat drept locuinţă.

7 H e doth laugh at the multitude of a city, The cries of an exactor he heareth not.

Râde de zarva din cetate; nu aude glasul celui ce mână.

8 T he range of mountains his pasture, And after every green thing he seeketh.

Străbate munţii pentru păşune şi caută tot ce este verde.

9 I s a Reem willing to serve thee? Doth he lodge by thy crib?

Vrea bivolul sălbatic să te slujească? Stă el noaptea la ieslea ta?

10 D ost thou bind a Reem in a furrow his thick band? Doth he harrow valleys after thee?

Îl poţi lega cu funii ca să tragă la brazdă, va grăpa el bulgării din văi pentru tine?

11 D ost thou trust in him because great his power? And dost thou leave unto him thy labour?

Te încrezi tu în el pentru că puterea lui este mare, vei lăsa în seama lui lucrul tău cel greu?

12 D ost thou trust in him That he doth bring back thy seed? And thy threshing-floor doth gather ?

Crezi tu că se va reîntoarce şi că-ţi va strânge el grâul în aria ta?

13 T he wing of the rattling ones exulteth, Whether the pinion of the ostrich or hawk.

Aripile struţului bat cu bucurie, deşi nu se compară cu aripile şi penele berzei.

14 F or she leaveth on the earth her eggs, And on the dust she doth warm them,

El îşi lasă ouăle în pământ, le lasă să se încălzească în nisip,

15 A nd she forgetteth that a foot may press it, And a beast of the field tread it down.

uitând că piciorul cuiva le poate sparge şi că un animal sălbatic le poate călca în picioare.

16 H er young ones it hath hardened without her, In vain her labour without fear.

Se poartă aspru cu puii lui, ca şi cum n-ar fi ai lui, nu-i pasă că truda lui poate fi în zadar,

17 F or God hath caused her to forget wisdom, And He hath not given a portion To her in understanding:

pentru că Dumnezeu nu i-a dat înţelepciune, nici nu i-a făcut parte de pricepere.

18 A t the time on high she lifteth herself up, She laugheth at the horse and at his rider.

Când se ridică şi fuge, râde de cal şi de călăreţul lui.

19 D ost thou give to the horse might? Dost thou clothe his neck a mane?

Îi dai tu calului putere? Îi îmbraci tu gâtul cu o coamă?

20 D ost thou cause him to rush as a locust? The majesty of his snorting terrible.

Îl faci tu să sară ca o lăcustă şi să răspândească groază cu nechezatul lui măreţ?

21 T hey dig in a valley, and he rejoiceth in power, He goeth forth to meet the armour.

Mândru de puterea lui, el scurmă valea şi se aruncă asupra celor înarmaţi.

22 H e laugheth at fear, and is not affrighted, And he turneth not back from the face of the sword.

Râde în faţa fricii, nu se teme de nimic; nu se dă înapoi dinaintea sabiei.

23 A gainst him rattle doth quiver, The flame of a spear, and a halbert.

Tolba cu săgeţi zăngăne pe el, lancea şi suliţa strălucesc.

24 W ith trembling and rage he swalloweth the ground, And remaineth not stedfast Because of the sound of a trumpet.

Fierbe de aprindere, mănâncă pământul, n-are astâmpăr când sună trâmbiţa.

25 A mong the trumpets he saith, Aha, And from afar he doth smell battle, Roaring of princes and shouting.

La sunetul trâmbiţei el nechează. De departe adulmecă bătălia, tunetul comandanţilor şi strigătul de luptă.

26 B y thine understanding flieth a hawk? Spreadeth he his wings to the south?

Prin înţelepciunea ta zboară şoimul şi îşi întinde aripile spre sud?

27 A t thy command goeth an eagle up high? Or lifteth he up his nest?

La porunca ta se înalţă vulturul şi îşi face cuibul pe înălţimi?

28 A rock he doth inhabit, Yea, he lodgeth on the tooth of a rock, and fortress.

El are casa pe stâncă, acolo îşi are locuinţa, pe vârful stâncilor şi pe întărituri.

29 F rom thence he hath sought food, To a far off place his eyes look attentively,

De acolo caută prada, ochii lui o văd din depărtări.

30 A nd his brood gulph up blood, And where the pierced -- there he!

Puii lui îi beau sângele; unde sunt stârvuri, acolo e şi el.“