1 O xalá a minha cabeça se tornasse em águas, e os meus olhos numa fonte de lágrimas, para que eu chorasse de dia e de noite os mortos da filha do meu povo!

O! de mi-ar fi capul un izvor de ape şi ochii o fântână de lacrimi! Aş plânge zi şi noapte zdrobirea fiicei poporului meu.

2 O xalá que eu tivesse no deserto uma estalagem de viandantes, para poder deixar o meu povo, e me apartar dele! porque todos eles são adúlteros, um bando de aleivosos.

O, dacă aş avea în pustie un han de călători, l-aş părăsi pe poporul meu şi aş pleca de la el, căci toţi comit adulter şi sunt o adunătură de necredincioşi.“

3 E encurvam a língua, como se fosse o seu arco, para a mentira; fortalecem-se na terra, mas não para a verdade; porque avançam de malícia em malícia, e a mim me não conhecem, diz o Senhor.

„Au limba întinsă ca un arc ca să arunce minciuna şi nu prin adevăr sunt ei puternici în ţară, căci merg din răutate în răutate şi nu Mă cunosc, zice Domnul.

4 G uardai-vos cada um do seu próximo, e de irmão nenhum vos fieis; porque todo irmão não faz mais do que enganar, e todo próximo anda caluniando.

Fiecare să se păzească de prietenul lui; să nu vă încredeţi în nici unul din fraţii voştri, căci orice frate este un înşelător şi orice prieten umblă cu bârfe.

5 E engana cada um a seu próximo, e nunca fala a verdade; ensinaram a sua língua a falar a mentira; andam-se cansando em praticar a iniqüidade.

Fiecare îşi înşală prietenul şi nimeni nu spune adevărul. Îşi deprind limba la vorbe mincinoase şi se obosesc să facă rău.

6 A tua habitação está no meio do engano; pelo engano recusam-se a conhecer-me, diz o Senhor.

Locuinţa ta este în mijlocul înşelătoriei. De înşelători ce sunt, ei refuză să Mă cunoască, zice Domnul.“

7 P ortanto assim diz o Senhor dos exércitos: Eis que eu os fundirei e os provarei; pois, de que outra maneira poderia proceder com a filha do meu povo?

„De aceea, aşa vorbeşte Domnul Oştirilor: «Îi voi topi şi îi voi încerca, căci ce altceva aş putea face cu fiica poporului Meu?

8 u ma flecha mortífera é a língua deles; fala engano; com a sua boca fala cada um de paz com o seu próximo, mas no coração arma-lhe ciladas.

Limba lor este o săgeată ucigătoare; ea rosteşte înşelăciunea. Cu gura, ei vorbesc prietenului de pace, dar în adâncul inimii, îi întind curse.

9 N ão hei de castigá-los por estas coisas? diz o Senhor; ou não me vingarei de uma nação tal como esta?

Să nu-i pedepsesc Eu pentru aceste lucruri, zice Domnul ? Să nu mă răzbun Eu pe un asemenea neam?»“

10 P elos montes levantai choro e pranto, e pelas pastagens do deserto lamentação; porque já estão queimadas, de modo que ninguém passa por elas; nem se ouve mugido de gado; desde as aves dos céus até os animais, fugiram e se foram.

„Voi înălţa o plângere şi un bocet pentru munţi, precum şi un cântec de jale pentru păşunile pustiite, căci sunt arse şi nimeni nu le cutreieră; nu se mai aude în ele behăitul turmelor. Păsările cerului şi-au luat zborul şi animalele câmpului au fugit.“

11 E farei de Jerusalém montões de pedras, morada de chacais, e das cidades de Judá farei uma desolação, de sorte que fiquem sem habitantes.

„Voi preface Ierusalimul într-o movilă de pietre, într-o vizuină de şacali. Voi preface cetăţile lui Iuda într-o pustie lipsită de locuitori.“

12 Q uem é o homem sábio, que entenda isto? e a quem falou a boca do Senhor, para que o possa anunciar? Por que razão pereceu a terra, e se queimou como um deserto, de sorte que ninguém passa por ela?

„Cine este omul înţelept care să înţeleagă aceste lucruri? Cui i-a vorbit gura Domnului, ca să ne poată lămuri de ce este distrusă ţara, de ce este arsă ca o pustie şi nimeni nu o mai cutreieră?

13 E diz o Senhor: porque deixaram a minha lei, que lhes pus diante, e não deram ouvidos ã minha voz, nem andaram nela,

Iată însă ce spune Domnul: «Se întâmplă astfel, pentru că au părăsit Legea Mea, pe care le-o pusesem înainte, pentru că nu au ascultat de glasul Meu şi nu au respectat Legea Mea,

14 a ntes andaram obstinadamente segundo o seu próprio coração, e após baalins, como lhes ensinaram os seus pais.

ci au umblat după încăpăţânarea inimii lor şi după baali, aşa cum i-au învăţat strămoşii lor.»“

15 P ortanto assim diz o Senhor dos exércitos, Deus de Israel: Eis que darei de comer losna a este povo, e lhe darei a beber água de fel.

„Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: «Iată, îi voi face pe cei din poporul acesta să se hrănească cu pelin şi le voi da să bea ape otrăvite.

16 T ambém os espalharei por entre nações que nem eles nem seus pais conheceram; e mandarei a espada após eles, até que venha a consumi-los.

Îi voi împrăştia printre nişte neamuri pe care nu le-au cunoscut nici ei, nici părinţii lor, şi îi voi urmări cu sabia până îi voi distruge.»“

17 A ssim diz o Senhor dos exércitos: Considerai, e chamai as carpideiras, para que venham; e mandai procurar mulheres hábeis, para que venham também;

„Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor: «Luaţi aminte acum! Chemaţi bocitoarele să vină! Trimiteţi după femeile înţelepte să vină!

18 e se apressem, e levantem o seu lamento sobre nós, para que se desfaçam em lágrimas os nossos olhos, e as nossas pálpebras destilem águas.

Să se grăbească şi să înalţe o cântare de jale pentru noi, până când ni se vor umple ochii de lacrimi şi pleoapele – de şiroaie de apă.

19 P orque uma voz de pranto se ouviu de Sião: Como estamos arruinados! Estamos mui envergonhados, por termos deixado a terra, e por terem eles transtornado as nossas moradas.

Strigătul de jale se aude în Sion: ‘Cât suntem de nenorociţi şi ce mare este ruşinea noastră! Trebuie să părăsim ţara, căci locuinţele noastre sunt surpate.’»“

20 C ontudo ouvi, vós, mulheres, a palavra do Senhor, e recebam os vossos ouvidos a palavra da sua boca; e ensinai a vossas filhas o pranto, e cada uma ã sua vizinha a lamentação.

„Ascultaţi, femeilor, Cuvântul Domnului! Deschideţi-vă urechile la cuvântul gurii Lui! Învăţaţi-le pe fiicele voastre cântece de jale şi învăţaţi-vă bocete unele pe altele,

21 P ois a morte subiu pelas nossas janelas, e entrou em nossos palácios, para exterminar das ruas as crianças, e das praças os mancebos.

căci moartea s-a urcat prin ferestrele noastre şi a intrat în palatele noastre. A nimicit copiii de pe străzi şi tinerii din pieţe.“

22 F ala: Assim diz o Senhor: Até os cadáveres dos homens cairão como esterco sobre a face do campo, e como gavela atrás do segador, e não há quem a recolha.

„Spune: «Aşa vorbeşte Domnul: ‘Hoiturile oamenilor vor zăcea întinse precum gunoiul pe câmpii, precum snopul căzut înapoia secerătorului şi pe care nu-l adună nimeni.’»“

23 A ssim diz o Senhor: Não se glorie o sábio na sua sabedoria, nem se glorie o forte na sua força; não se glorie o rico nas suas riquezas;

„Aşa vorbeşte Domnul: «Înţeleptul să nu se laude cu înţelepciunea lui, cel tare să nu se laude cu tăria lui, iar cel bogat să nu se laude cu bogăţia lui,

24 m as o que se gloriar, glorie-se nisto: em entender, e em me conhecer, que eu sou o Senhor, que faço benevolência, juízo e justiça na terra; porque destas coisas me agrado, diz o Senhor.

ci, cel ce se laudă să se laude că Mă înţelege, că Mă cunoaşte şi că ştie că Eu sunt Domnul Care arăt îndurare şi Care înfăptuiesc judecată şi dreptate pe pământ, fiindcă în acestea Îmi găsesc Eu plăcerea, zice Domnul. »“

25 E is que vêm dias, diz o Senhor, em que castigarei a todo circuncidado pela sua incircuncisão:

„Iată, vin zile, zice Domnul, când îi voi pedepsi pe toţi cei care sunt circumcişi doar în trup:

26 a o Egito, a Judá e a Edom, aos filhos de Amom e a Moabe, e a todos os que cortam os cantos da sua cabeleira e habitam no deserto; pois todas as nações são incircuncisas, e toda a casa de Israel é incircuncisa de coração.

pe Egipt, Iuda, Edom, Amon, Moab şi pe toţi cei ce îşi rad colţurile bărbii, care locuiesc în pustie; căci toate neamurile sunt necircumcise şi toată Casa lui Israel are inima necircumcisă.“