1 Q uién me diera que mi cabeza se hiciera agua, y mis ojos fuente de lágrimas, para que yo llorara día y noche por los muertos de la hija de mi pueblo.

O! de mi-ar fi capul un izvor de ape şi ochii o fântână de lacrimi! Aş plânge zi şi noapte zdrobirea fiicei poporului meu.

2 Q uién me diera en el desierto un albergue de caminantes, para dejar a mi pueblo y alejarme de ellos. Porque todos ellos son adúlteros, una asamblea de traidores.

O, dacă aş avea în pustie un han de călători, l-aş părăsi pe poporul meu şi aş pleca de la el, căci toţi comit adulter şi sunt o adunătură de necredincioşi.“

3 T ensan su lengua como su arco; la mentira y no la verdad prevalece en la tierra; porque de mal en mal proceden, y a mí no me conocen —declara el Señor.

„Au limba întinsă ca un arc ca să arunce minciuna şi nu prin adevăr sunt ei puternici în ţară, căci merg din răutate în răutate şi nu Mă cunosc, zice Domnul.

4 G uárdese cada uno de su prójimo, y no confíe en ningún hermano; porque todo hermano obra con engaño, y todo prójimo anda calumniando.

Fiecare să se păzească de prietenul lui; să nu vă încredeţi în nici unul din fraţii voştri, căci orice frate este un înşelător şi orice prieten umblă cu bârfe.

5 C ada uno engaña a su prójimo, y no habla la verdad, han enseñado sus lenguas a hablar mentiras; se afanan por cometer iniquidad.

Fiecare îşi înşală prietenul şi nimeni nu spune adevărul. Îşi deprind limba la vorbe mincinoase şi se obosesc să facă rău.

6 T u morada está en medio del engaño; por causa del engaño rehúsan conocerme —declara el Señor.

Locuinţa ta este în mijlocul înşelătoriei. De înşelători ce sunt, ei refuză să Mă cunoască, zice Domnul.“

7 P or tanto, así dice el Señor de los ejércitos: He aquí, los refinaré y los probaré, porque ¿qué más puedo hacer con la hija de mi pueblo?

„De aceea, aşa vorbeşte Domnul Oştirilor: «Îi voi topi şi îi voi încerca, căci ce altceva aş putea face cu fiica poporului Meu?

8 S aeta mortífera es su lengua, engaño habla; con su boca habla cada uno de paz a su prójimo, pero dentro de sí le tiende emboscada.

Limba lor este o săgeată ucigătoare; ea rosteşte înşelăciunea. Cu gura, ei vorbesc prietenului de pace, dar în adâncul inimii, îi întind curse.

9 P or estas cosas ¿no los castigaré? —declara el Señor. De una nación como ésta ¿no se vengará mi alma ? Amenaza de ruina y destierro

Să nu-i pedepsesc Eu pentru aceste lucruri, zice Domnul ? Să nu mă răzbun Eu pe un asemenea neam?»“

10 A lzad por los montes lloro y lamentación, y una elegía por los pastos del desierto, porque han sido desolados; nadie pasa por ellos, ni se oye el bramido del ganado; desde las aves del cielo hasta las bestias han huido, se han ido.

„Voi înălţa o plângere şi un bocet pentru munţi, precum şi un cântec de jale pentru păşunile pustiite, căci sunt arse şi nimeni nu le cutreieră; nu se mai aude în ele behăitul turmelor. Păsările cerului şi-au luat zborul şi animalele câmpului au fugit.“

11 H aré de Jerusalén un montón de ruinas, una guarida de chacales, y de las ciudades de Judá una desolación, sin habitante.

„Voi preface Ierusalimul într-o movilă de pietre, într-o vizuină de şacali. Voi preface cetăţile lui Iuda într-o pustie lipsită de locuitori.“

12 ¿ Quién es el hombre sabio que entienda esto ? ¿A quién ha hablado la boca del Señor que pueda declararlo? ¿Por qué está arruinado el país, desolado como un desierto sin que nadie pase por él?

„Cine este omul înţelept care să înţeleagă aceste lucruri? Cui i-a vorbit gura Domnului, ca să ne poată lămuri de ce este distrusă ţara, de ce este arsă ca o pustie şi nimeni nu o mai cutreieră?

13 R espondió el Señor: Porque han abandonado mi ley que puse delante de ellos, y no han obedecido mi voz ni andado conforme a ella,

Iată însă ce spune Domnul: «Se întâmplă astfel, pentru că au părăsit Legea Mea, pe care le-o pusesem înainte, pentru că nu au ascultat de glasul Meu şi nu au respectat Legea Mea,

14 s ino que han andado tras la terquedad de sus corazones y tras los baales, tal como sus padres les enseñaron.

ci au umblat după încăpăţânarea inimii lor şi după baali, aşa cum i-au învăţat strămoşii lor.»“

15 P or tanto, así dice el Señor de los ejércitos, el Dios de Israel: He aquí, yo daré de comer ajenjo a este pueblo y le daré de beber agua envenenada.

„Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: «Iată, îi voi face pe cei din poporul acesta să se hrănească cu pelin şi le voi da să bea ape otrăvite.

16 L os esparciré entre naciones que no conocieron ni ellos ni sus padres, y enviaré tras ellos la espada hasta aniquilarlos.

Îi voi împrăştia printre nişte neamuri pe care nu le-au cunoscut nici ei, nici părinţii lor, şi îi voi urmări cu sabia până îi voi distruge.»“

17 A sí dice el Señor de los ejércitos: Considerad, llamad a las plañideras, que vengan; enviad por las más hábiles, que vengan,

„Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor: «Luaţi aminte acum! Chemaţi bocitoarele să vină! Trimiteţi după femeile înţelepte să vină!

18 q ue se apresuren y eleven una lamentación por nosotros, para que derramen lágrimas nuestros ojos y fluya agua de nuestros párpados.

Să se grăbească şi să înalţe o cântare de jale pentru noi, până când ni se vor umple ochii de lacrimi şi pleoapele – de şiroaie de apă.

19 P orque voz de lamentación se oye desde Sion: “¡Cómo hemos sido arrasados! En gran manera estamos avergonzados, porque tenemos que abandonar la tierra, porque han derribado nuestras moradas.”

Strigătul de jale se aude în Sion: ‘Cât suntem de nenorociţi şi ce mare este ruşinea noastră! Trebuie să părăsim ţara, căci locuinţele noastre sunt surpate.’»“

20 O íd, pues, mujeres, la palabra del Señor, y reciba vuestro oído la palabra de su boca; enseñad la lamentación a vuestras hijas y la endecha cada una a su vecina.

„Ascultaţi, femeilor, Cuvântul Domnului! Deschideţi-vă urechile la cuvântul gurii Lui! Învăţaţi-le pe fiicele voastre cântece de jale şi învăţaţi-vă bocete unele pe altele,

21 P orque la muerte ha subido por nuestras ventanas, ha entrado en nuestros palacios, exterminando a los niños de las calles, a los jóvenes de las plazas.

căci moartea s-a urcat prin ferestrele noastre şi a intrat în palatele noastre. A nimicit copiii de pe străzi şi tinerii din pieţe.“

22 D i: Así declara el Señor: “Los cadáveres de los hombres caerán como estiércol sobre la faz del campo, y como gavillas tras el segador, y no habrá quien las recoja.”

„Spune: «Aşa vorbeşte Domnul: ‘Hoiturile oamenilor vor zăcea întinse precum gunoiul pe câmpii, precum snopul căzut înapoia secerătorului şi pe care nu-l adună nimeni.’»“

23 A sí dice el Señor: No se gloríe el sabio de su sabiduría, ni se gloríe el poderoso de su poder, ni el rico se gloríe de su riqueza;

„Aşa vorbeşte Domnul: «Înţeleptul să nu se laude cu înţelepciunea lui, cel tare să nu se laude cu tăria lui, iar cel bogat să nu se laude cu bogăţia lui,

24 m as el que se gloríe, gloríese de esto: de que me entiende y me conoce, pues yo soy el Señor que hago misericordia, derecho y justicia en la tierra, porque en estas cosas me complazco —declara el Señor.

ci, cel ce se laudă să se laude că Mă înţelege, că Mă cunoaşte şi că ştie că Eu sunt Domnul Care arăt îndurare şi Care înfăptuiesc judecată şi dreptate pe pământ, fiindcă în acestea Îmi găsesc Eu plăcerea, zice Domnul. »“

25 H e aquí, vienen días —declara el Señor — en que castigaré a todo el que esté circuncidado sólo en la carne:

„Iată, vin zile, zice Domnul, când îi voi pedepsi pe toţi cei care sunt circumcişi doar în trup:

26 a Egipto, a Judá, a los hijos de Amón, a Moab y a todos los que se rapan las sienes, a los que habitan en el desierto; porque todas las naciones son incircuncisas, y toda la casa de Israel es incircuncisa de corazón.

pe Egipt, Iuda, Edom, Amon, Moab şi pe toţi cei ce îşi rad colţurile bărbii, care locuiesc în pustie; căci toate neamurile sunt necircumcise şi toată Casa lui Israel are inima necircumcisă.“