1 H ay un tiempo señalado para todo, y hay un tiempo para cada suceso bajo el cielo:

„Pentru toate există o vreme, şi orice lucru de sub ceruri îşi are timpul său:

2 t iempo de nacer, y tiempo de morir; tiempo de plantar, y tiempo de arrancar lo plantado;

un timp pentru a te naşte şi un timp pentru a muri; un timp pentru a sădi şi un timp pentru a smulge;

3 t iempo de matar, y tiempo de curar; tiempo de derribar, y tiempo de edificar;

un timp pentru a ucide şi un timp pentru a vindeca; un timp pentru a dărâma şi un timp pentru a zidi;

4 t iempo de llorar, y tiempo de reír; tiempo de lamentarse, y tiempo de bailar;

un timp pentru a jeli şi un timp pentru a râde; un timp pentru a boci şi un timp pentru a dansa;

5 t iempo de lanzar piedras, y tiempo de recoger piedras; tiempo de abrazar, y tiempo de rechazar el abrazo;

un timp pentru a arunca cu pietre şi un timp pentru a strânge pietre; un timp pentru a îmbrăţişa şi un timp pentru a fi departe de îmbrăţişări;

6 t iempo de buscar, y tiempo de dar por perdido; tiempo de guardar, y tiempo de desechar;

un timp pentru a căuta şi un timp pentru a pierde; un timp pentru a păstra şi un timp pentru a arunca;

7 t iempo de rasgar, y tiempo de coser; tiempo de callar, y tiempo de hablar;

un timp pentru a rupe şi un timp pentru a coase; un timp pentru a tăcea şi un timp pentru a vorbi;

8 t iempo de amar, y tiempo de odiar; tiempo de guerra, y tiempo de paz.

un timp pentru a iubi şi un timp pentru a urî; un timp pentru război şi un timp pentru pace.

9 ¿ Qué saca el trabajador de aquello en que se afana ?

Ce câştig are lucrătorul din toată osteneala lui?

10 H e visto la tarea que Dios ha dado a los hijos de los hombres para que en ella se ocupen.

Am văzut ce preocupare pune Dumnezeu în mintea oamenilor, ca să se îndeletnicească cu ea.

11 E l ha hecho todo apropiado a su tiempo. También ha puesto la eternidad en sus corazones; sin embargo, el hombre no descubre la obra que Dios ha hecho desde el principio hasta el fin.

El a făcut toate lucrurile bune la timpul lor, a pus chiar şi veşnicia în inimile lor, dar omul nu poate pricepe de la început până la sfârşit lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu.

12 S é que no hay nada mejor para ellos que regocijarse y hacer el bien en su vida;

Înţeleg că pentru oameni nu este nimic mai bun, decât să se bucure şi să facă ce este bine în viaţă.

13 a demás, que todo hombre que coma y beba y vea lo bueno en todo su trabajo, eso es don de Dios.

În plus, faptul că cineva poate mânca, poate bea şi poate duce un trai bun de pe urma întregii lui osteneli este un dar de la Dumnezeu.

14 S é que todo lo que Dios hace será perpetuo; no hay nada que añadirle y no hay nada que quitarle; Dios ha obrado así para que delante de El teman los hombres.

Înţeleg că tot ceea ce face Dumnezeu durează veşnic; la aceasta nimic nu se adaugă şi nimic nu se scade; Dumnezeu face astfel pentru ca oamenii să se teamă de El.

15 L o que es, ya ha sido, y lo que será, ya fue, y Dios busca lo que ha pasado.

Ceea ce este, există de mult timp, ceea ce va fi, a existat deja demult, iar Dumnezeu va aduce înapoi ceea ce a trecut.

16 A un he visto más bajo el sol: que en el lugar del derecho, está la impiedad, y en el lugar de la justicia, está la iniquidad.

Am mai văzut ceva sub soare: Pe scaunul justiţiei trona răutatea, iar pe scaunul dreptăţii trona nedreptatea.

17 Y o dije en mi corazón: al justo como al impío juzgará Dios, porque hay un tiempo para cada cosa y para cada obra.

Atunci mi-am zis: «Dumnezeu îl va judeca atât pe cel drept, cât şi pe cel nedrept, căci atunci va fi timp pentru orice lucru şi pentru orice faptă.»

18 D ije además en mi corazón en cuanto a los hijos de los hombres: Ciertamente Dios los ha probado para que vean que son sólo animales.

Apoi mi-am zis: «În ceea ce-i priveşte pe oameni, Dumnezeu îi încearcă, pentru ca ei să vadă că sunt precum animalele.

19 P orque la suerte de los hijos de los hombres y la suerte de los animales es la misma: como muere el uno así muere el otro. Todos tienen un mismo aliento de vida; el hombre no tiene ventaja sobre los animales, porque todo es vanidad.

Căci soarta omului şi soarta animalului sunt una şi aceeaşi: cum moare unul, moare şi celălalt. Amândoi au aceeaşi suflare, iar omul nu are parte de nimic în plus faţă de animal. Totul este deşertăciune!

20 T odos van a un mismo lugar. Todos han salido del polvo y todos vuelven al polvo.

Totul merge în acelaşi loc, totul a fost făcut din ţărână şi totul se întoarce în ţărână.

21 ¿ Quién sabe que el aliento de vida del hombre asciende hacia arriba y el aliento de vida del animal desciende hacia abajo, a la tierra?

Cine poate şti dacă sufletul omului merge sus, iar sufletul animalelor se coboară sub pământ?

22 Y he visto que no hay nada mejor para el hombre que gozarse en sus obras, porque esa es su suerte. Porque ¿quién le hará ver lo que ha de suceder después de él ?

Am înţeles deci că nu există un alt lucru bun de care să se bucure omul, în afară de osteneala lui, căci aceasta este partea lui, şi cine îi poate spune omului ce va fi după el?»“