1 M ejor es el buen nombre que el buen ungüento, y el día de la muerte que el día del nacimiento.

„Mai de preţ este un nume bun decât untdelemnul mirositor şi mai mult preţuieşte ziua morţii decât ziua naşterii.

2 M ejor es ir a una casa de luto que ir a una casa de banquete, porque aquello es el fin de todo hombre, y al que vive lo hará reflexionar en su corazón.

Mai bine să mergi într-o casă de jale decât într-o casă de petrecere, căci acesta este sfârşitul oricărui om, iar cel rămas în viaţă ar trebui să priceapă aceasta.

3 M ejor es la tristeza que la risa, porque cuando el rostro está triste el corazón puede estar contento.

Mai bună este tristeţea decât râsul, căci prin întristarea feţei inima se face mai bună.

4 E l corazón de los sabios está en la casa del luto, mientras que el corazón de los necios está en la casa del placer.

Inima înţelepţilor se află în casa de jale, dar inima proştilor se află în casa de petrecere.

5 M ejor es oír la reprensión del sabio que oír la canción de los necios.

Mai bine să asculţi mustrarea înţeleptului, decât să auzi cântecul proştilor.

6 P orque como crepitar de espinos bajo la olla, así es la risa del necio. Y también esto es vanidad.

Precum pârâie spinii sub oală, aşa este şi râsul prostului! Şi aceasta este o deşertăciune!

7 C iertamente la opresión enloquece al sabio, y el soborno corrompe el corazón.

Asuprirea îl transformă pe înţelept într-un prost, iar mita corupe inima.

8 M ejor es el fin de un asunto que su comienzo; mejor es la paciencia de espíritu que la altivez de espíritu.

Mai bun este sfârşitul unui lucru decât începutul lui şi mai bună este răbdarea decât mândria.

9 N o te apresures en tu espíritu a enojarte, porque el enojo se anida en el seno de los necios.

Nu te grăbi să te mânii în duhul tău, căci mânia locuieşte în sânul nesăbuiţilor!

10 N o digas: ¿Por qué fueron los días pasados mejores que éstos? Pues no es sabio que preguntes sobre esto.

Să nu zici: «De ce au fost zilele dintâi mai bune decât acestea?», căci nu din înţelepciune întrebi aceasta!

11 B uena es la sabiduría con herencia, y provechosa para los que ven el sol.

Este bună înţelepciunea, aşa cum şi moştenirea este bună şi de folos celor ce văd soarele,

12 P orque la sabiduría protege como el dinero protege; pero la ventaja del conocimiento es que la sabiduría preserva la vida de sus poseedores.

căci înţelepciunea este un adăpost, tot aşa cum şi argintul este un adăpost, dar câştigul cunoaşterii înţelepciunii este acela că dă viaţă celui ce o are.

13 C onsidera la obra de Dios: porque ¿quién puede enderezar lo que El ha torcido ?

Caută să înţelegi lucrarea lui Dumnezeu: cine poate îndrepta ceea ce El a îndoit?

14 A légrate en el día de la prosperidad, y en el día de la adversidad considera: Dios ha hecho tanto el uno como el otro para que el hombre no descubra nada que suceda después de él.

Când vremurile sunt bune, fii fericit! Când vremurile sunt rele, cugetă: Dumnezeu le-a făcut şi pe unele şi pe celelalte, astfel încât omul să nu poată afla nimic despre viitorul său.

15 H e visto todo durante mi vida de vanidad: hay justo que perece en su justicia, y hay impío que alarga su vida en su perversidad.

Am văzut tot felul de lucruri în timpul vieţii mele deşarte: un om drept pierind în dreptatea lui, iar altul nedrept continuându-şi viaţa în nedreptatea lui.

16 N o seas demasiado justo, ni seas sabio en exceso. ¿Por qué has de destruirte?

Nu fi prea drept şi nu te arăta prea înţelept! De ce să te distrugi singur?

17 N o seas demasiado impío, ni seas necio. ¿Por qué has de morir antes de tu tiempo ?

Însă nu fi nici foarte rău şi nu fi nici nesăbuit! De ce să mori înainte de vreme?

18 B ueno es que retengas esto sin soltar aquello de tu mano; porque el que teme a Dios se sale con todo ello.

Este bine pe una dintre atenţionări să o apuci, iar pe cealaltă să n-o laşi din mână, căci cine se teme de Dumnezeu le va urma pe amândouă.

19 L a sabiduría hace más fuerte al sabio que diez gobernantes que haya en una ciudad.

Înţelepciunea dă mai multă tărie înţeleptului, decât ar da zece conducători destoinici unei cetăţi.

20 C iertamente no hay hombre justo en la tierra que haga el bien y nunca peque.

Nu există pe pământ nici un om drept care să facă numai binele şi niciodată să nu păcătuiască!

21 T ampoco tomes en serio todas las palabras que se hablan, no sea que oigas a tu siervo maldecirte.

În plus, nu lua aminte la toate cuvintele care se spun, ca nu cumva să-l auzi pe slujitorul tău blestemându-te!

22 P orque tú también te das cuenta que muchas veces has maldecido a otros de la misma manera.

Tu ştii în inima ta că, de mai multe ori, chiar tu însuţi i-ai blestemat pe alţii.

23 T odo esto probé con sabiduría, y dije: Seré sabio; pero eso estaba lejos de mí.

Toate acestea le-am cercetat cu înţelepciune şi mi-am zis: «Mă voi înţelepţi!», dar înţelepciunea s-a îndepărtat de la mine.

24 E stá lejos lo que ha sido, y en extremo profundo. ¿Quién lo descubrirá ?

Orice ar fi ea, este departe şi învăluită în mister! Cine o va găsi?!

25 D irigí mi corazón a conocer, a investigar y a buscar la sabiduría y la razón, y a reconocer la maldad de la insensatez y la necedad de la locura.

M-am hotărât să cunosc, să cercetez şi să caut înţelepciunea şi discernământul şi să pricep stupiditatea răutăţii şi nebunia nesăbuinţei.

26 Y hallé más amarga que la muerte a la mujer cuyo corazón es lazos y redes, cuyas manos son cadenas. El que agrada a Dios escapará de ella, pero el pecador será por ella apresado.

Am descoperit că mai amară decât moartea este femeia care întinde curse, al cărei suflet este o capcană şi ale cărei mâini sunt nişte lanţuri. Cel plăcut înaintea lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.

27 M ira —dice el Predicador— he descubierto esto, agregando una cosa a otra para hallar la razón,

Iată ce am descoperit, zice oratorul: am cercetat lucrurile unul după altul, căutând să le pricep rostul,

28 q ue mi alma está todavía buscando mas no ha hallado: He hallado a un hombre entre mil, pero mujer entre todas éstas no he hallado.

însă, din tot ce a căutat sufletul meu, nu am găsit decât aceasta: din o mie de oameni am găsit un bărbat drept, dar nu am găsit nici măcar o femeie dreaptă.

29 M ira, sólo esto he hallado: que Dios hizo rectos a los hombres, pero ellos se buscaron muchas artimañas.

Singurul lucru sigur pe care l-am descoperit este că Dumnezeu l-a făcut pe om drept, dar omul umblă cu multe şiretlicuri.“