1 I rmãos, o bom desejo do meu coração e a minha súplica a Deus por Israel é para sua salvação.
Fraţilor, dorinţa inimii mele, rugăciunea mea către Dumnezeu pentru israeliţi, este ca ei să fie mântuiţi.
2 P orque lhes dou testemunho de que têm zelo por Deus, mas não com entendimento.
Căci pot mărturisi despre ei că au râvnă pentru Dumnezeu, însă fără a fi întemeiată pe cunoaştere.
3 P orquanto, não conhecendo a justiça de Deus, e procurando estabelecer a sua própria, não se sujeitaram ã justiça de Deus.
Căci, întrucât n-au cunoscut dreptatea pe care o oferă Dumnezeu, au căutat să-şi stabilească o dreptate a lor înşişi şi nu s-au supus astfel dreptăţii pe care o oferă Dumnezeu.
4 P ois Cristo é o fim da lei para justificar a todo aquele que crê.
Căci Cristos este sfârşitul Legii, pentru ca să existe o dreptate pentru oricine crede. Mântuirea este pentru toţi cei care cred
5 P orque Moisés escreve que o homem que pratica a justiça que vem da lei viverá por ela.
Moise scrie despre dreptatea pe care o dă Legea, astfel: „Omul care împlineşte aceste lucruri va trăi prin ele.“
6 M as a justiça que vem da fé diz assim: Não digas em teu coração: Quem subirá ao céu? (isto é, a trazer do alto a Cristo;)
Însă dreptatea care vine prin credinţă spune aşa: „Să nu zici în inima ta: «Cine se va înălţa la cer?»“ – adică pentru a-L coborî pe Cristos –
7 o u: Quem descerá ao abismo? (isto é, a fazer subir a Cristo dentre os mortos).
„sau: «Cine va coborî în Adânc ?»“ – adică pentru a-L ridica pe Cristos dintre cei morţi!
8 M as que diz? A palavra está perto de ti, na tua boca e no teu coração; isto é, a palavra da fé, que pregamos.
Şi atunci, ce spune ea? „Cuvântul este aproape de tine; este în gura ta şi în inima ta.“ Acesta este cuvântul credinţei, cel pe care-l propovăduim.
9 P orque, se com a tua boca confessares a Jesus como Senhor, e em teu coração creres que Deus o ressuscitou dentre os mortos, será salvo;
Dacă deci Îl mărturiseşti cu gura ta pe Isus ca Domn şi crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morţi, vei fi mântuit.
10 p ois é com o coração que se crê para a justiça, e com a boca se faz confissão para a salvação.
Căci prin credinţa din inimă se primeşte dreptatea şi prin mărturisirea cu gura se primeşte mântuirea;
11 P orque a Escritura diz: Ninguém que nele crê será confundido.
întrucât Scriptura spune: „Oricine crede în El nu va fi făcut de ruşine.“
12 P orquanto não há distinção entre judeu e grego; porque o mesmo Senhor o é de todos, rico para com todos os que o invocam.
Nu este nici o deosebire între iudeu şi grec, deoarece Acelaşi Domn este Domnul tuturor şi dă cu generozitate tuturor celor ce-L cheamă,
13 P orque: Todo aquele que invocar o nome do Senhor será salvo.
fiindcă „oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit!“
14 C omo pois invocarão aquele em quem não creram? e como crerão naquele de quem não ouviram falar? e como ouvirão, se não há quem pregue?
Aşadar, cum Îl vor chema pe Cel în Care n-au crezut? Şi cum vor crede în Cel despre Care n-au auzit? Şi cum vor auzi, fără ca cineva să le predice?
15 E como pregarão, se não forem enviados? assim como está escrito: Quão formosos os pés dos que anunciam coisas boas!
Şi cum să predice, dacă nu sunt trimişi? Aşa cum este scris: „Cât de frumoase sunt picioarele celor ce aduc veşti bune!“
16 M as nem todos deram ouvidos ao evangelho; pois Isaías diz: Senhor, quem deu crédito ã nossa mensagem?
Însă nu toţi au acceptat veştile bune, pentru că Isaia spune: „Doamne, cine a crezut mesajul nostru?“
17 L ogo a fé é pelo ouvir, e o ouvir pela palavra de Cristo.
Astfel, credinţa vine prin auzire, iar auzirea vine prin Cuvântul lui Cristos.
18 M as pergunto: Porventura não ouviram? Sim, por certo: Por toda a terra saiu a voz deles, e as suas palavras até os confins do mundo.
Însă eu întreb: n-au auzit ei? Ba da! Căci: „Glasul lor a străbătut întreg pământul şi cuvintele lor au ajuns până la marginile lumii.“
19 M as pergunto ainda: Porventura Israel não o soube? Primeiro diz Moisés: Eu vos porei em ciúmes com aqueles que não são povo, com um povo insensato vos provocarei ã ira.
Însă eu întreb: oare n-a înţeles Israel? Mai întâi, Moise spune: „Eu vă voi provoca la gelozie prin ceea ce nu este un neam; vă voi mânia printr-un neam fără pricepere.“
20 E Isaías ousou dizer: Fui achado pelos que não me buscavam, manifestei-me aos que por mim não perguntavam.
Iar Isaia este atât de îndrăzneţ, încât spune: „Am fost găsit de cei ce nu Mă căutau; M-am făcut cunoscut celor ce nu întrebau de Mine.“
21 Q uanto a Israel, porém, diz: Todo o dia estendi as minhas mãos a um povo rebelde e contradizente.
Însă, despre Israel, spune: „Toată ziua Mi-am întins mâinile către un popor neascultător şi împotrivitor.“