1 D as profundezas clamo a ti, ó Senhor.

Din adâncuri strig, Doamne!

2 S enhor, escuta a minha voz; estejam os teus ouvidos atentos ã voz das minhas súplicas.

Stăpâne, ascultă glasul meu! Fie urechile Tale cu luare-aminte la glasul cererii mele!

3 S e tu, Senhor, observares as iniqüidades, Senhor, quem subsistirá?

Dacă Tu, Stăpâne, ai păstra aducerea aminte a vinii noastre, cine ar putea sta în picioare?

4 M as contigo está o perdão, para que sejas temido.

Dar la Tine este iertarea, ca astfel să fii de temut.

5 A guardo ao Senhor; a minha alma o aguarda, e espero na sua palavra.

Aştept pe Domnul. Sufletul meu aşteaptă şi nădăjduieşte în Cuvântul Lui.

6 A minha alma anseia pelo Senhor, mais do que os guardas pelo romper da manhã, sim, mais do que os guardas pela manhã.

Sufletul meu Îl aşteaptă pe Stăpânul mai mult decât aşteaptă străjerii dimineaţa, da, mai mult decât aşteaptă străjerii dimineaţa.

7 E spera, ó Israel, no Senhor! pois com o Senhor há benignidade, e com ele há copiosa redenção;

Israele, nădăjduieşte în Domnul, căci îndurarea este a Domnului şi la El găsim belşug de răscumpărare!

8 e ele remirá a Israel de todas as suas iniqüidades.

El îl răscumpără pe Israel din toate vinovăţiile sale.