1 ¶ ¿No clama la sabiduría, y da su voz la inteligencia?

Nu strigă înţelepciunea? Nu-şi înalţă priceperea glasul?

2 E n los altos cabezos, junto al camino, a las encrucijadas de las veredas se para;

Ea se opreşte pe înălţimi, de-a lungul străzilor, la răspântii,

3 e n el lugar de las puertas, a la entrada de la ciudad, a la entrada de las puertas da voces:

lângă porţile care duc spre intrarea cetăţii, la uşi, şi strigă cu voce tare:

4 O h hombres, a vosotros clamo; y mi voz es a los hijos de los hombres.

„Oamenilor, către voi strig şi spre voi, fiii oamenilor, se îndreaptă vocea mea!

5 E ntended, simples, la prudencia; y vosotros, locos, tomad entendimiento.

O, nesăbuiţilor, înţelegeţi prudenţa; proştilor, înţelegeţi priceperea!

6 O íd, porque hablaré cosas excelentes; y abriré mis labios para cosas rectas.

Ascultaţi, căci am să vă spun lucruri mari! Îmi voi deschide buzele ca să spun ce este drept!

7 P orque mi paladar hablará verdad, y mis labios abominan la impiedad.

Căci gura mea rosteşte adevărul, iar nelegiuirea este o urâciune pentru buzele mele.

8 E n justicia son todas las razones de mi boca; no hay en ellas cosa perversa ni torcida.

Toate cuvintele gurii mele sunt drepte, nu este nimic necinstit sau sucit în ele.

9 T odas ellas son rectas al que entiende; rectas a los que han hallado sabiduría.

Toate sunt clare pentru cel priceput şi corecte pentru cei ce au găsit cunoştinţa.

10 R ecibid mi castigo, y no plata; y ciencia más que el oro escogido.

Primiţi îndrumarea mea în loc de argint şi alegeţi cunoştinţa în schimbul aurului ales,

11 P orque mejor es la sabiduría que las piedras preciosas; y todas las cosas que se pueden desear, no son de comparar con ella.

căci înţelepciunea este mai preţioasă decât mărgăritarele şi orice ţi-ai dori nu se poate compara cu ea.

12 ¶ Yo, la sabiduría, moré con la prudencia; y yo invento la ciencia de los consejos.

Eu, înţelepciunea, locuiesc împreună cu prudenţa; eu găsesc cunoştinţa şi chibzuinţa.

13 E l temor del SEÑOR es aborrecer el mal; la soberbia, la arrogancia, el mal camino, y la boca perversa, aborrezco.

Frica de Domnul te face să urăşti răul. Iată ce urăsc eu: mândria şi aroganţa, calea rea şi gura care vorbeşte lucruri stricate.

14 C onmigo está el consejo y el ser; yo soy la inteligencia; mía es la fortaleza.

Al meu este sfatul şi înţelepciunea răsunătoare; a mea este priceperea, a mea este puterea.

15 P or mí reinan los reyes, y los príncipes determinan justicia.

Prin mine domnesc împăraţii şi cei ce conduc prin mine emit legi drepte.

16 P or mí dominan los príncipes, y todos los gobernadores juzgan la tierra.

Prin mine guvernează prinţii şi toţi nobilii care conduc pământul.

17 Y o amo a los que me aman; y los que me buscan me hallan.

Eu iubesc pe cei ce mă iubesc, şi cei ce mă caută mă vor găsi.

18 L as riquezas y la honra están conmigo; sólidas riquezas, y justicia.

Eu aduc bogăţie şi onoare, belşug şi bunăstare.

19 M ejor es mi fruto que el oro, y que la piedra preciosa; y mi rédito mejor que la plata escogida.

Rodul meu este mai bun decât aurul, decât aurul curat; profitul meu întrece argintul ales.

20 P or vereda de justicia guiaré, por en medio de veredas de juicio;

Eu merg pe calea dreptăţii, pe mijlocul cărărilor justiţiei,

21 p ara hacer heredar a mis amigos el ser, y que yo llene sus tesoros.

ca să le dau o moştenire celor ce mă iubesc şi să le umplu vistieriile.

22 ¶ El SEÑOR me poseyó en el principio de su camino, desde entonces, antes de sus obras.

Domnul m-a creat ca cea dintâi dintre căile Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.

23 E ternalmente tuve el principado, desde el principio, antes de la tierra.

Eu am fost desemnată din veşnicie, de la început, înainte de a fi pământul.

24 A ntes de los abismos fui engendrada; antes que fueran las fuentes de las muchas aguas.

Eu am fost născută când nu erau oceanele, când nu erau izvoare încărcate cu apă.

25 A ntes que los montes fueran fundados, antes de los collados, era yo engendrada;

Înainte de aşezarea munţilor, înainte de a fi dealurile, am fost născută eu,

26 n o había aún hecho la tierra, ni las campiñas, ni el principio del polvo del mundo.

când El nu făcuse încă nici pământul, nici câmpiile, nici cea dintâi fărâmă a pulberii lumii.

27 C uando componía los cielos, allí estaba yo; cuando señalaba por compás la sobrefaz del abismo;

Când a întocmit El cerurile, eu eram acolo; când a trasat orizontul pe faţa adâncului,

28 c uando afirmaba los cielos arriba, cuando afirmaba las fuentes del abismo;

când a pironit norii sus şi a întărit izvoarele adâncului,

29 c uando ponía al mar su estatuto, y a las aguas, que no pasaran su mandamiento; cuando señalaba los fundamentos de la tierra;

când a dat mării porunca Lui, ca apele să nu treacă peste hotărârea Sa, când a trasat temeliile pământului,

30 c on él estaba yo ordenándolo todo; y fui su delicia todos los días, teniendo solaz delante de él en todo tiempo.

eu eram meşterul de lângă El şi zi de zi aveam parte de desfătări, jucând neîncetat în prezenţa Lui,

31 T engo solaz en la redondez de su tierra; y mis solaces son con los hijos de los hombres.

jucând pe întinderea pământului Lui şi găsindu-mi desfătarea în fiii oamenilor.

32 ¶ Ahora, pues, hijos, oídme; y bienaventurados los que guardaren mis caminos.

Acum deci, fiilor, ascultaţi-mă! Binecuvântaţi sunt cei ce păzesc căile mele!

33 E scuchad al castigo, y sed sabios; y no lo menospreciéis.

Ascultaţi îndrumarea şi fiţi înţelepţi; n-o ignoraţi!

34 B ienaventurado el hombre que me oye, trasnochando a mis puertas cada día, guardando los umbrales de mis entradas.

Binecuvântat este omul care mă ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, aşteptând la pragul uşii mele.

35 P orque el que me hallare, hallará la vida; y alcanzará la voluntad del SEÑOR.

Fiindcă oricine mă găseşte pe mine, găseşte viaţa şi primeşte astfel o favoare de la Domnul.

36 M as el que peca contra mí, defrauda su alma; todos los que me aborrecen, aman la muerte.

Dar cel care dă greş în a mă găsi se răneşte singur; toţi cei ce mă urăsc iubesc moartea.“