1 N u strigă înţelepciunea? Nu-şi înalţă priceperea glasul?
¶ ¿No clama la sabiduría, y da su voz la inteligencia?
2 E a se opreşte pe înălţimi, de-a lungul străzilor, la răspântii,
En los altos cabezos, junto al camino, a las encrucijadas de las veredas se para;
3 l ângă porţile care duc spre intrarea cetăţii, la uşi, şi strigă cu voce tare:
en el lugar de las puertas, a la entrada de la ciudad, a la entrada de las puertas da voces:
4 „ Oamenilor, către voi strig şi spre voi, fiii oamenilor, se îndreaptă vocea mea!
Oh hombres, a vosotros clamo; y mi voz es a los hijos de los hombres.
5 O , nesăbuiţilor, înţelegeţi prudenţa; proştilor, înţelegeţi priceperea!
Entended, simples, la prudencia; y vosotros, locos, tomad entendimiento.
6 A scultaţi, căci am să vă spun lucruri mari! Îmi voi deschide buzele ca să spun ce este drept!
Oíd, porque hablaré cosas excelentes; y abriré mis labios para cosas rectas.
7 C ăci gura mea rosteşte adevărul, iar nelegiuirea este o urâciune pentru buzele mele.
Porque mi paladar hablará verdad, y mis labios abominan la impiedad.
8 T oate cuvintele gurii mele sunt drepte, nu este nimic necinstit sau sucit în ele.
En justicia son todas las razones de mi boca; no hay en ellas cosa perversa ni torcida.
9 T oate sunt clare pentru cel priceput şi corecte pentru cei ce au găsit cunoştinţa.
Todas ellas son rectas al que entiende; rectas a los que han hallado sabiduría.
10 P rimiţi îndrumarea mea în loc de argint şi alegeţi cunoştinţa în schimbul aurului ales,
Recibid mi castigo, y no plata; y ciencia más que el oro escogido.
11 c ăci înţelepciunea este mai preţioasă decât mărgăritarele şi orice ţi-ai dori nu se poate compara cu ea.
Porque mejor es la sabiduría que las piedras preciosas; y todas las cosas que se pueden desear, no son de comparar con ella.
12 E u, înţelepciunea, locuiesc împreună cu prudenţa; eu găsesc cunoştinţa şi chibzuinţa.
¶ Yo, la sabiduría, moré con la prudencia; y yo invento la ciencia de los consejos.
13 F rica de Domnul te face să urăşti răul. Iată ce urăsc eu: mândria şi aroganţa, calea rea şi gura care vorbeşte lucruri stricate.
El temor del SEÑOR es aborrecer el mal; la soberbia, la arrogancia, el mal camino, y la boca perversa, aborrezco.
14 A l meu este sfatul şi înţelepciunea răsunătoare; a mea este priceperea, a mea este puterea.
Conmigo está el consejo y el ser; yo soy la inteligencia; mía es la fortaleza.
15 P rin mine domnesc împăraţii şi cei ce conduc prin mine emit legi drepte.
Por mí reinan los reyes, y los príncipes determinan justicia.
16 P rin mine guvernează prinţii şi toţi nobilii care conduc pământul.
Por mí dominan los príncipes, y todos los gobernadores juzgan la tierra.
17 E u iubesc pe cei ce mă iubesc, şi cei ce mă caută mă vor găsi.
Yo amo a los que me aman; y los que me buscan me hallan.
18 E u aduc bogăţie şi onoare, belşug şi bunăstare.
Las riquezas y la honra están conmigo; sólidas riquezas, y justicia.
19 R odul meu este mai bun decât aurul, decât aurul curat; profitul meu întrece argintul ales.
Mejor es mi fruto que el oro, y que la piedra preciosa; y mi rédito mejor que la plata escogida.
20 E u merg pe calea dreptăţii, pe mijlocul cărărilor justiţiei,
Por vereda de justicia guiaré, por en medio de veredas de juicio;
21 c a să le dau o moştenire celor ce mă iubesc şi să le umplu vistieriile.
para hacer heredar a mis amigos el ser, y que yo llene sus tesoros.
22 D omnul m-a creat ca cea dintâi dintre căile Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.
¶ El SEÑOR me poseyó en el principio de su camino, desde entonces, antes de sus obras.
23 E u am fost desemnată din veşnicie, de la început, înainte de a fi pământul.
Eternalmente tuve el principado, desde el principio, antes de la tierra.
24 E u am fost născută când nu erau oceanele, când nu erau izvoare încărcate cu apă.
Antes de los abismos fui engendrada; antes que fueran las fuentes de las muchas aguas.
25 Î nainte de aşezarea munţilor, înainte de a fi dealurile, am fost născută eu,
Antes que los montes fueran fundados, antes de los collados, era yo engendrada;
26 c ând El nu făcuse încă nici pământul, nici câmpiile, nici cea dintâi fărâmă a pulberii lumii.
no había aún hecho la tierra, ni las campiñas, ni el principio del polvo del mundo.
27 C ând a întocmit El cerurile, eu eram acolo; când a trasat orizontul pe faţa adâncului,
Cuando componía los cielos, allí estaba yo; cuando señalaba por compás la sobrefaz del abismo;
28 c ând a pironit norii sus şi a întărit izvoarele adâncului,
cuando afirmaba los cielos arriba, cuando afirmaba las fuentes del abismo;
29 c ând a dat mării porunca Lui, ca apele să nu treacă peste hotărârea Sa, când a trasat temeliile pământului,
cuando ponía al mar su estatuto, y a las aguas, que no pasaran su mandamiento; cuando señalaba los fundamentos de la tierra;
30 e u eram meşterul de lângă El şi zi de zi aveam parte de desfătări, jucând neîncetat în prezenţa Lui,
con él estaba yo ordenándolo todo; y fui su delicia todos los días, teniendo solaz delante de él en todo tiempo.
31 j ucând pe întinderea pământului Lui şi găsindu-mi desfătarea în fiii oamenilor.
Tengo solaz en la redondez de su tierra; y mis solaces son con los hijos de los hombres.
32 A cum deci, fiilor, ascultaţi-mă! Binecuvântaţi sunt cei ce păzesc căile mele!
¶ Ahora, pues, hijos, oídme; y bienaventurados los que guardaren mis caminos.
33 A scultaţi îndrumarea şi fiţi înţelepţi; n-o ignoraţi!
Escuchad al castigo, y sed sabios; y no lo menospreciéis.
34 B inecuvântat este omul care mă ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, aşteptând la pragul uşii mele.
Bienaventurado el hombre que me oye, trasnochando a mis puertas cada día, guardando los umbrales de mis entradas.
35 F iindcă oricine mă găseşte pe mine, găseşte viaţa şi primeşte astfel o favoare de la Domnul.
Porque el que me hallare, hallará la vida; y alcanzará la voluntad del SEÑOR.
36 D ar cel care dă greş în a mă găsi se răneşte singur; toţi cei ce mă urăsc iubesc moartea.“
Mas el que peca contra mí, defrauda su alma; todos los que me aborrecen, aman la muerte.