1 I acov, rob al lui Dumnezeu şi al Domnului Isus Cristos, către cele douăsprezece seminţii care sunt împrăştiate printre neamuri: salutări! Încercări şi ispite

¶ Jacobo, siervo de Dios y del Señor Jesús, el Cristo, a las doce tribus que están esparcidas, salud.

2 F raţii mei, să priviţi ca o mare bucurie atunci când vă confruntaţi cu felurite încercări,

¶ Hermanos míos, tened por sumo gozo cuando os halléis en diversas pruebas,

3 c ăci ştiţi că încercarea credinţei voastre produce răbdare.

sabiendo que la prueba de vuestra fe obra paciencia.

4 D ar răbdarea trebuie să-şi ducă la desăvârşire lucrarea, ca să fiţi desăvârşiţi şi întregi, fără să vă lipsească nimic.

Y la paciencia consuma la obra, para que seáis perfectos y enteros, sin faltar en alguna cosa.

5 D acă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, Care dă tuturor cu generozitate şi fără să mustre, şi ea îi va fi dată.

Y si alguno de vosotros tiene falta de sabiduría, pídala a Dios, (el cual da a todos abundantemente, y sin reproche) y le será dada.

6 D ar s-o ceară cu credinţă, fără să se îndoiască, căci cel ce se îndoieşte este ca valul mării, purtat de vânt şi dus încoace şi încolo.

Pero pida en fe, no dudando nada; porque el que duda, es semejante a la onda del mar, que es movida del viento, y es echada de una parte a otra.

7 U n astfel de om să nu se aştepte să primească ceva de la Domnul,

Ciertamente no piense el tal hombre que recibirá ninguna cosa del Señor.

8 f iindcă este un om nehotărât şi nestatornic în toate căile lui.

El hombre de doble ánimo, es inconstante en todos sus caminos.

9 F ratele care are o situaţie umilă să se laude cu înălţarea lui.

El hermano que es de baja suerte, gloríese en su alteza;

10 C el bogat însă să se laude cu smerirea lui, pentru că va trece ca floarea ierbii.

mas el que es rico, en su bajeza; porque él pasará como la flor de la hierba.

11 S oarele răsare cu căldura lui arzătoare şi usucă iarba; floarea ei cade şi frumuseţea ei piere. Aşa se va veşteji şi cel bogat în umbletele lui.

Porque salido el sol con ardor, la hierba se seca, y su flor se cae, y perece su hermosa apariencia; así también se marchitará el rico en todos sus caminos.

12 F erice de omul care rabdă încercarea! Căci, după ce a trecut încercarea, va primi cununa vieţii, pe care a promis-o Dumnezeu celor ce-L iubesc.

Bienaventurado el varón que padece con paciencia la tentación, porque cuando fuere probado, recibirá la corona de vida, que Dios ha prometido a los que le aman.

13 N imeni, când este ispitit, să nu zică: „Sunt ispitit de Dumnezeu!“ Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit de rău şi El nu ispiteşte pe nimeni.

¶ Cuando alguno es tentado, no diga que es tentado de Dios; porque Dios no puede ser tentado de los males, ni él tienta a alguno;

14 C i fiecare este ispitit atunci când este atras de propria lui poftă şi momit.

pero cada uno es tentado, cuando de su propia concupiscencia es atraído, y cebado.

15 A tunci pofta concepe dând naştere la păcat, iar păcatul, o dată înfăptuit, dă naştere la moarte.

Y la concupiscencia después que ha concebido, da a luz al pecado; y el pecado, siendo cumplido, engendra muerte.

16 N u vă lăsaţi duşi în rătăcire, fraţii mei preaiubiţi!

Hermanos míos muy amados, no erréis.

17 O rice dăruire generoasă şi orice dar desăvârşit este de sus, coborând de la Tatăl luminilor, la Care nu există schimbare sau umbră din pricina mutării.

Toda buena dádiva, y todo don perfecto es de lo alto, que desciende del Padre de las lumbres, en el cual no hay mudanza, ni sombra de variación.

18 E l ne-a născut prin Cuvântul adevărului, după voia Lui, ca să fim un fel de prim rod între făpturile Lui. Împlinitori ai Cuvântului

El, de su voluntad nos ha engendrado por la Palabra de verdad, para que seamos las primicias de sus criaturas.

19 F raţii mei preaiubiţi, să ştiţi următorul lucru: fiecare om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire şi încet la mânie;

¶ Por esto, hermanos míos amados, todo hombre sea pronto para oír, tardo para hablar, tardo para airarse;

20 c ăci mânia omului nu lucrează dreptatea lui Dumnezeu.

porque la ira del hombre no obra la justicia de Dios.

21 D e aceea, daţi la o parte orice murdărie şi orice revărsare de răutate şi primiţi cu blândeţe Cuvântul sădit în voi, care are putere să vă mântuiască sufletele!

Por lo cual, dejando toda inmundicia, y restos de malicia, recibid con mansedumbre la Palabra ingerida en vosotros, la cual puede hacer salvas vuestras almas.

22 F iţi împlinitori ai Cuvântului şi nu doar ascultători, înşelându-vă singuri!

Mas sed hacedores de la Palabra, y no tan solamente oidores, engañándoos a vosotros mismos.

23 C ăci dacă cineva este un ascultător al Cuvântului, dar nu este şi un împlinitor, atunci el se aseamănă cu un om care-şi priveşte propria faţă într-o oglindă,

Porque si alguno oye la Palabra, y no la pone por obra, este tal es semejante al hombre que considera en un espejo su rostro natural.

24 i ar, după ce s-a privit, el pleacă şi uită imediat cum era.

Porque él se consideró a sí mismo, y se fue; y a la hora se olvidó qué tal era.

25 Î nsă, cel ce se opreşte să privească în Legea desăvârşită – Legea libertăţii – şi perseverează în ea, nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor prin fapte, acela va fi fericit în lucrarea lui.

Mas el que hubiere mirado atentamente en la Ley de perfecta libertad, y hubiere perseverado en ella, no siendo oidor olvidadizo, sino hacedor de la obra, este tal será bienaventurado en su hecho.

26 D acă cineva crede că este religios, dar nu-şi ţine în frâu limba, îşi înşală inima, iar religia lui este fără valoare.

Si alguno piensa ser religioso entre vosotros, y no refrena su lengua, sino que engaña su corazón, la religión del tal es vana.

27 R eligia curată şi nepângărită înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să ai grijă de orfani şi de văduve în necazurile lor şi să te păstrezi neîntinat de lume.

La religión pura y sin mácula delante del Dios y Padre es visitar a los huérfanos y a las viudas en sus tribulaciones, y guardarse sin mancha de este mundo.