1 A scultă, Israele! Astăzi veţi traversa Iordanul ca să începeţi să puneţi stăpânire pe neamuri mai mari şi mai puternice decât voi, cu cetăţi mari şi fortificate până la cer,

¶ Oye, Israel: tú estás hoy para pasar el Jordán, para entrar a heredar lo de gentiles más numerosos y más fuertes que tú, ciudades grandes y encastilladas hasta el cielo,

2 c um sunt anachiţii, un popor puternic şi de statură înaltă, pe care îi cunoaşteţi şi despre care aţi auzit zicându-se: «Cine poate sta împotriva anachiţilor?»

un pueblo grande y alto, hijos de gigantes, de los cuales tienes tú conocimiento, y has oído decir: ¿Quién se sostendrá delante de los hijos del Anac?

3 D ar să ştiţi astăzi că Domnul, Dumnezeul vostru, va traversa El Însuşi înaintea voastră, ca un foc mistuitor. El îi va distruge şi vi-i va supune, iar voi îi veţi izgoni şi îi veţi nimici repede, aşa cum Domnul v-a promis.

Sepas, pues, hoy, que el SEÑOR tu Dios es el que pasa delante de ti, fuego consumidor, que los destruirá y humillará delante de ti; y tú los echarás, y los destruirás luego, como el SEÑOR te ha dicho.

4 D upă ce îi va izgoni dinaintea voastră, să nu începeţi să ziceţi în inimile voastre: «Datorită dreptăţii noastre ne-a adus Domnul să stăpânim această ţară!» Căci din cauza răutăţii acestor neamuri le va izgoni Domnul dinaintea voastră.

No pienses en tu corazón, cuando el SEÑOR tu Dios los haya echado de delante de tu presencia, diciendo: Por mi justicia me ha metido el SEÑOR a heredar esta tierra; pues por la impiedad de estos gentiles el SEÑOR los echa de delante de ti.

5 N u datorită dreptăţii sau onestităţii inimilor voastre veţi intra în stăpânirea teritoriilor lor, ci din cauza răutăţii acestor neamuri Domnul, Dumnezeul vostru, le va izgoni dinaintea voastră, prin aceasta împlinind totodată şi jurământul făcut strămoşilor voştri, Avraam, Isaac şi Iacov.

No por tu justicia, ni por la rectitud de tu corazón entras a heredar la tierra de ellos; mas por la impiedad de estos gentiles el SEÑOR tu Dios los echa de delante de ti, y por confirmar la palabra que el SEÑOR juró a tus padres Abraham, Isaac, y Jacob.

6 S ă ştiţi deci că nu din cauza dreptăţii voastre Domnul, Dumnezeul vostru, v-a dat în stăpânire această ţară bună, fiindcă voi sunteţi un popor încăpăţânat.

Por tanto, sepas que no por tu justicia el SEÑOR tu Dios te da esta buena tierra que la heredes; que pueblo duro de cerviz eres tú.

7 A duceţi-vă aminte şi nu uitaţi cum L-aţi provocat la mânie în pustie. V-aţi împotrivit Lui din ziua în care aţi ieşit din ţara Egiptului, până la sosirea voastră aici.

¶ Acuérdate, no te olvides que has provocado a ira al SEÑOR tu Dios en el desierto; desde el día que saliste de la tierra de Egipto, hasta que entrasteis en este lugar, habéis sido rebeldes al SEÑOR.

8 L a Horeb aţi provocat într-atât mânia Domnului, încât Domnul s-a mâniat pe voi, dorind să vă nimicească.

Y en Horeb provocasteis a ira al SEÑOR, y se enojó el SEÑOR contra vosotros para destruiros.

9 C ând m-am urcat pe munte ca să iau tablele de piatră, Tablele Legământului pe care Domnul l-a încheiat cu voi, am rămas pe munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi fără să mănânc pâine şi fără să beau apă.

Cuando yo subí al monte para recibir las tablas de piedra, las tablas del pacto que el SEÑOR hizo con vosotros, estuve entonces en el monte cuarenta días y cuarenta noches, sin comer pan ni beber agua;

10 D omnul mi-a dat cele două table de piatră scrise cu degetul lui Dumnezeu. Pe ele erau toate poruncile pe care mi le-a spus pe munte, din mijlocul focului, în ziua adunării.

y el SEÑOR me dio las dos tablas de piedra escritas con el dedo de Dios; y en ellas estaba escrito conforme a todas las palabras que os habló el SEÑOR en el monte de en medio del fuego, el día de la asamblea.

11 L a sfârşitul celor patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi Domnul mi-a dat tablele de piatră, Tablele Legământului.

Y fue al cabo de los cuarenta días y cuarenta noches, que el SEÑOR me dio las dos tablas de piedra, las tablas del pacto.

12 D omnul mi-a zis atunci: «Ridică-te şi coboară-te repede din acest loc fiindcă poporul tău pe care l-ai scos din Egipt s-a pervertit. Repede s-a mai abătut de la calea pe care i-am poruncit-o, turnându-şi un idol!»

Y me dijo el SEÑOR: Levántate, desciende presto de aquí; que tu pueblo que sacaste de Egipto se ha corrompido; presto se han apartado del camino que yo les mandé; se han hecho una imagen de fundición.

13 D omnul mi-a vorbit din nou astfel: «Văd că poporul acesta este un popor încăpăţânat.

Y me habló el SEÑOR, diciendo: He visto ese pueblo, y he aquí, que él es pueblo duro de cerviz.

14 L asă-Mă să-i nimicesc şi să le şterg numele de sub ceruri, iar din tine am să fac un neam puternic şi mai numeros decât ei.»

Déjame que los destruya, y raiga su nombre de debajo del cielo; que yo te haré en nación fuerte y mucho más grande que ellos.

15 E u m-am întors şi am coborât de pe munte. Muntele ardea ca un foc, iar cele două Table ale Legământului erau în mâinile mele.

Y volví y descendí del monte, el cual ardía en fuego, con las dos tablas del pacto en mis dos manos.

16 C ând m-am uitat, am văzut că păcătuiserăţi împotriva Domnului, Dumnezeul vostru, făcându-vă ca idol un viţel. Repede v-aţi abătut de la calea pe care v-o poruncise Domnul!

Y miré, y he aquí habíais pecado contra el SEÑOR vuestro Dios; os habíais hecho un becerro de fundición, apartándoos presto del camino que el SEÑOR os había mandado.

17 A tunci am luat cele două table şi le-am aruncat din mâini, spărgându-le înaintea ochilor voştri.

Entonces tomé las dos tablas, y las arrojé de mis dos manos, y las quebré delante de vuestros ojos.

18 M -am aruncat cu faţa la pământ înaintea Domnului timp de patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi. Nu am mâncat pâine şi nici nu am băut apă din cauza tuturor păcatelor pe care le-aţi săvârşit. Astfel aţi făcut ce este rău înaintea Domnului şi I-aţi provocat mânia.

Y me postré delante del SEÑOR, como antes, cuarenta días y cuarenta noches; no comí pan ni bebí agua, a causa de todo vuestro pecado en que habíais pecado haciendo mal en ojos del SEÑOR para enojarlo.

19 L a vederea mâniei şi furiei Domnului m-am înspăimântat, fiindcă era plin de mânie împotriva voastră până acolo, încât să vă nimicească. Dar Domnul m-a ascultat şi de data aceasta.

Porque temí a causa del furor y de la ira con que el SEÑOR estaba enojado contra vosotros para destruiros. Pero el SEÑOR me oyó aun esta vez.

20 D e asemenea, Domnul a fost foarte supărat şi pe Aaron, încât a dorit să-l omoare, dar m-am rugat atunci şi pentru el.

Contra Aarón también se enojó el SEÑOR en gran manera para destruirlo; y también oré por Aarón entonces.

21 A m luat viţelul pe care-l făcuserăţi, isprava păcatului vostru, şi l-am ars în foc. L-am sfărâmat bine, l-am măcinat până s-a făcut cenuşă şi am aruncat cenuşa în pârâul care curgea din munte.

Y tomé a vuestro pecado, es a saber el becerro que habíais hecho, y lo quemé en el fuego, y lo desmenucé moliéndolo muy bien, hasta que fue reducido a polvo; y eché el polvo de él en el arroyo que descendía del monte.

22 A poi, la Tabera, la Masa şi la Chibrot-Hataava aţi provocat iarăşi mânia Domnului.

También en Tabera, y en Masah, y en Kibrot-hataava, enojasteis al SEÑOR.

23 I ar când v-a trimis Domnul de la Kadeş-Barnea, zicându-vă: «Duceţi-vă şi luaţi în stăpânire ţara pe care v-am dat-o!», v-aţi împotrivit din nou poruncii Lui. Nu v-aţi încrezut în El şi nu aţi ascultat de glasul Lui.

Y cuando el SEÑOR os envió desde Cades-barnea, diciendo: Subid y heredad la tierra que yo os he dado; también fuisteis rebeldes al dicho del SEÑOR vuestro Dios, y no le creisteis, ni escuchasteis a su voz.

24 V -aţi împotrivit Domnului de când vă cunosc.

Rebeldes habéis sido al SEÑOR desde el día que yo os conozco.

25 M -am aruncat cu faţa la pământ înaintea Domnului patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, pentru că Domnul spusese că vrea să vă nimicească.

Y me postré delante del SEÑOR cuarenta días y cuarenta noches, como estuve postrado antes; porque el SEÑOR dijo que os había de destruir.

26 M -am rugat Domnului şi I-am zis: «Stăpâne Doamne, nu distruge poporul Tău, moştenirea Ta, pe care ai izbăvit-o cu puterea Ta cea mare şi ai scos-o din Egipt cu mână tare.

Y oré al SEÑOR, diciendo: Oh Señor DIOS, no destruyas a tu pueblo y a tu heredad que has rescatado con tu grandeza, al cual sacaste de Egipto con mano fuerte.

27 A du-Ţi aminte de slujitorii Tăi, Avraam, Isaac şi Iacov. Nu privi la încăpăţânarea acestui popor, nici la răutatea şi păcatul lui,

Acuérdate de tus siervos Abraham, Isaac, y Jacob; no mires a la dureza de este pueblo, ni a su impiedad, ni a su pecado;

28 c a nu cumva în ţara din care ne-ai scos să se spună: ‘Pentru că Domnul nu avea putere să-i ducă în ţara pe care le-a promis-o şi pentru că îi ura, de aceea i-a scos din Egipt, ca să-i omoare în pustie.’

para que no digan los de la tierra de donde nos sacaste: Por cuanto no pudo el SEÑOR introducirlos en la tierra que les había dicho, o porque los aborrecía, los sacó para matarlos en el desierto.

29 T otuşi ei sunt poporul Tău, moştenirea Ta, pe care ai izbăvit-o cu puterea Ta cea mare şi cu braţul Tău întins.»

Y ellos son tu pueblo y tu heredad, que sacaste con tu gran fortaleza y con tu brazo extendido.