1 S EÑOR, oye mi oración, y venga mi clamor a ti.
(O rugăciune a unui nenorocit, cînd este doborît de întristare şi îşi varsă plîngerea înaintea Domnului.) Doamne, ascultă-mi rugăciunea, şi s'ajungă strigătul meu pînă la Tine!
2 N o escondas de mí tu rostro; en el día de mi angustia inclina a mí tu oído; el día que te invocare, apresúrate a responderme.
Nu-mi ascunde Faţa Ta în ziua necazului meu! Pleacă-Ţi urechea spre mine, cînd strig! Ascultă-mă degrab!
3 P orque mis días se han consumido como humo; y mis huesos son quemados como en hogar.
Căci zilele mele pier ca fumul, şi oasele îmi ard ca un tăciune.
4 M i corazón fue herido, y se secó como la hierba; por lo cual me olvidé de comer mi pan.
Inima îmi este lovită, şi mi se usucă întocmai ca iarba; pînă şi pînea uit să mi -o mănînc.
5 P or la voz de mi gemido mis huesos se han pegado a mi carne.
Aşa de mari îmi sînt gemetele, că mi se lipesc oasele de carne.
6 S oy semejante al pelícano del desierto; soy como el búho de las soledades.
Seamăn cu pelicanul din pustie, sînt ca o cucuvaie din dărîmături;
7 V elo, y soy como el pájaro solitario sobre el tejado.
nu mai pot dormi, şi sînt ca pasărea singuratică pe un acoperiş.
8 C ada día me afrentan mis enemigos; los que se enfurecen contra mí, se han conjurado contra mí.
În fiecare zi mă bătjocoresc vrăjmaşii mei, şi protivnicii mei jură pe mine în mînia lor.
9 P or lo cual como la ceniza a manera de pan, y mi bebida mezclo con lloro,
Mănînc ţărînă în loc de pîne, şi îmi amestec lacrămile cu băutura,
10 a causa de tu enojo y de tu ira; porque me alzaste, y me arrojaste.
din pricina mîniei şi urgiei Tale; căci Tu m'ai ridicat, şi m'ai aruncat departe.
11 M is días son como la sombra que se va; y me he secado como la hierba.
Zilele mele sînt ca o umbră gata să treacă, şi mă usuc ca iarba.
12 ¶ Mas tú, SEÑOR, para siempre permanecerás, y tu memoria de generación y generación.
Dar Tu, Doamne, Tu împărăţeşti pe vecie, şi pomenirea Ta ţine din neam în neam.
13 T ú levantándote, tendrás misericordia de Sion; porque es tiempo de tener misericordia de ella, porque el plazo es llegado.
Tu Te vei scula, şi vei avea milă de Sion; căci este vremea să te înduri de el, a venit vremea hotărîtă pentru el.
14 P orque tus siervos amaron sus piedras, y del polvo de ella tuvieron compasión.
Căci robii Tăi iubesc pietrele Sionului, şi le e milă de ţărîna lui.
15 E ntonces temerán los gentiles el Nombre del SEÑOR, y todos los reyes de la tierra tu gloria;
Atunci se vor teme neamurile de Numele Domnului, şi toţi împăraţii pămîntului de slava Ta.
16 p or cuanto el SEÑOR habrá edificado a Sion, y será visto en su gloria;
Da, Domnul va zidi iarăş Sionul, şi Se va arăta în slava Sa.
17 h abrá mirado a la oración de los solitarios y menesterosos, y no habrá desechado el ruego de ellos.
El ia aminte la rugăciunea nevoiaşului, şi nu -i nesocoteşte rugăciunea.
18 S e escribirá esto para la generación venidera; y el pueblo que se criará, alabará a JAH.
Să se scrie lucrul acesta pentru neamul de oameni care va veni, şi poporul, care se va naşte, să laude pe Domnul!
19 P orque miró de lo alto de su santuario; el SEÑOR miró de los cielos a la tierra,
Căci El priveşte din înălţimea sfinţeniei Lui; Domnul priveşte din ceruri pe pămînt,
20 p ara oír el gemido de los presos, para soltar a los hijos de muerte;
ca să audă gemetele prinşilor de război, si să izbăvească pe cei ce sînt pe moarte;
21 p ara que cuenten en Sion el Nombre del SEÑOR, y su alabanza en Jerusalén,
pentru ca ei să vestească în Sion Numele Domnului, şi laudele lui în Ierusalim,
22 c uando los pueblos se congregaren en uno, y los reinos, para servir al SEÑOR.
cînd se vor strînge toate popoarele, şi toate împărăţiile, ca să slujească Domnului.
23 ¶ El afligió mi fuerza en el camino; acortó mis días.
El mi -a frînt puterea în drum, şi mi -a scurtat zilele,
24 D ije: Dios mío, no me cortes en el medio de mis días; por generación de generaciones son tus años.
Eu zic:,, Dumnezeule, nu mă lua la jumătatea zilelor mele, Tu, ai cărui ani ţin vecinic!``
25 T ú fundaste la tierra antiguamente, y los cielos son obra de tus manos.
Tu ai întemeiat în vechime pămîntul, şi cerurile sînt lucrarea mînilor Tale.
26 E llos perecerán, y tú permanecerás; y todos ellos como un vestido se envejecerán; como una ropa de vestir los mudarás, y serán mudados;
Ele vor pieri, dar Tu vei rămînea; toate se vor învechi ca o haină; le vei schimba ca pe un veşmînt, şi se vor schimba.
27 m as tú eres el mismo, y tus años no se acabarán.
Dar Tu rămîi Acelaş, şi anii Tăi nu se vor sfîrşi.
28 L os hijos de tus siervos habitarán, y su simiente será afirmada delante de ti.
Fiii robilor Tăi îşi vor locui ţara, şi sămînţa lor va rămînea înaintea Ta.