1 ¶ También estos son proverbios de Salomón, los cuales copiaron los varones de Ezequías, rey de Judá.

Iată încă vreocîteva din Pildele lui Solomon, strînse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda. -

2 ¶ Honra de Dios es encubrir la palabra; mas honra del rey es escudriñar la palabra.

Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor. -

3 P ara la altura de los cielos, y para la profundidad de la tierra, y para el corazón de los reyes, no hay investigación.

Înălţimea cerurilor, adîncimea pămîntului, şi inima împăraţilor sînt nepătrunse. -

4 ¶ Quita las escorias de la plata, y saldrá vaso al fundidor.

Scoate zgura din argint, şi argintarul va face din el un vas ales.

5 A parta al impío de la presencia del rey, y su trono se afirmará en justicia.

Scoate şi pe cel rău dinaintea împăratului, şi scaunul lui de domnie se va întări prin neprihănire. -

6 ¶ No te alabes delante del rey, ni estés en el lugar de los grandes;

Nu te făli înaintea împăratului, şi nu lua locul celor mari;

7 p orque mejor es que se te diga: Sube acá, que no que seas abajado delante del príncipe a quien han mirado tus ojos.

căci este mai bine să ţi se zică:,, Suie-te mai sus!`` decît să fii pogorît înaintea voivodului pe care ţi -l văd ochii. -

8 ¶ No salgas a pleito presto, no sea que no sepas qué hacer al fin, después que tu prójimo te haya avergonzado.

Nu te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu ştii ce să faci, cînd te va lua la ocări aproapele tău. -

9 T rata tu causa con tu compañero, y no descubras el secreto a otro;

Apără-ţi pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe faţă taina altuia,

10 p ara que no te deshonre el que lo oyere, y tu infamia no pueda repararse.

ca nu cumva, aflînd -o cineva, să te umple de ruşine, şi să-ţi iasă nume rău care să nu se mai şteargă. -

11 ¶ Manzana de oro con figuras de plata es la palabra dicha como conviene.

Un cuvînt spus la vremea potrivită, este ca nişte mere de aur într'un coşuleţ de argint. -

12 C omo zarcillo de oro y joyel de oro fino, es el que reprende al sabio que tiene oído dócil.

Ca o verigă de aur şi o podoabă de aur curat, aşa este înţeleptul care mustră, pentru o ureche ascultătoare. -

13 ¶ Como frío de nieve en tiempo de la siega, así es el mensajero fiel a los que lo envían; pues al alma de su señor da refrigerio.

Ca răcoreala zăpezii pe vremea secerişului, aşa este un sol credincios pentru cel ce -l trimete: el înviorează sufletul stăpînului său.

14 ¶ Como nubes y vientos sin lluvia, así es el hombre que se jacta en don de mentira.

Ca norii şi vîntul fără ploaie, aşa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui. -

15 ¶ Con larga paciencia se aplaca el príncipe; y la lengua blanda quebranta los huesos.

Prin răbdare se înduplecă un voivod, şi o limbă dulce poate zdrobi oase.

16 ¶ ¿Hallaste la miel? Come lo que te basta; no sea que hastiado de ella, la vomites.

Dacă dai peste miere, nu mînca decît atît cît îţi ajunge, ca să nu ţi se scîrbească şi s'o verşi din gură. -

17 ¶ Detén tu pie de la casa de tu prójimo, no sea que hastiado de ti te aborrezca.

Calcă rar în casa aproapelui tău, ca să nu se sature de tine şi să te urască. -

18 ¶ Martillo y cuchillo y saeta aguda, es el hombre que habla contra su prójimo falso testimonio.

Ca un buzdugan, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită, aşa este un om care face o mărturisire mincinoasă împotriva aproapelui său. -

19 ¶ Diente quebrado y pie resbalador, es la confianza en el prevaricador en el tiempo de angustia.

Ca un dinte stricat şi ca un picior care şchioapătează, aşa este încrederea într'un stricat la ziua necazului. -

20 ¶ El que canta canciones al corazón afligido, es como el que quita la ropa en tiempo de frío, o el que sobre el jabón echa vinagre.

Ca unul care îşi scoate haina pe o zi rece, sau varsă oţet pe silitră, aşa este cine cîntă cîntece unei inimi în nenorocire. -

21 ¶ Si el que te aborrece tuviere hambre, dale de comer pan; y si tuviere sed, dale de beber agua;

Dacă este flămînd vrăjmaşul tău, dă -i pîne să mănînce, dăcă -i este sete, dă -i apă să bea.

22 p orque ascuas amontonarás sobre su cabeza, y el SEÑOR te lo pagará.

Căci făcînd aşa, aduni cărbuni aprinşi pe capul lui, şi Domnul îţi va răsplăti. -

23 ¶ El viento del norte ahuyenta la lluvia, y el rostro airado la lengua detractora.

Vîntul de miazănoapte aduce ploaia, şi limba clevetitoare aduce o faţă mîhnită. -

24 ¶ Mejor es estar en un rincón del terrado, que con la mujer rencillosa en casa espaciosa.

Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît să locuieşti într'o casă mare cu o nevastă gîlcevitoare. -

25 ¶ Como el agua fría al alma sedienta, así son las buenas nuevas de lejanas tierras.

Ca apa proaspătă pentru un om obosit, aşa este o veste bună venită dintr'o ţară depărtată. -

26 ¶ Como fuente turbia y manantial corrompido, es el justo que se inclina delante del impío.

Ca o fîntînă turbure şi ca un izvor stricat, aşa este cel neprihănit care se clatină înaintea celui rău. -

27 ¶ Comer mucha miel no es bueno; ni inquirir de su propia gloria es gloria.

Nu este bine să mănînci multă miere: tot aşa, nu este o cinste să alergi după slava ta însuţi. -

28 ¶ Como ciudad derribada y sin muro, es el hombre cuyo espíritu no tiene rienda.

Omul care nu este stăpîn pe sine, este ca o cetate surpată şi fără ziduri.