Proverbios 25 ~ Proverbe 25

picture

1 T ambién éstos son proverbios de Salomón, que transcribieron los hombres de Ezequías, rey de Judá:

Iată încă vreocîteva din Pildele lui Solomon, strînse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda. -

2 E s gloria de Dios encubrir una cosa, pero la gloria de los reyes es investigar un asunto.

Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor. -

3 C omo la altura de los cielos y la profundidad de la tierra, así es el corazón de los reyes, inescrutable.

Înălţimea cerurilor, adîncimea pămîntului, şi inima împăraţilor sînt nepătrunse. -

4 Q uita la escoria de la plata, y saldrá un vaso para el orfebre;

Scoate zgura din argint, şi argintarul va face din el un vas ales.

5 q uita al malo de delante del rey, y su trono se afianzará en la justicia.

Scoate şi pe cel rău dinaintea împăratului, şi scaunul lui de domnie se va întări prin neprihănire. -

6 N o hagas ostentación ante el rey, y no te pongas en el lugar de los grandes;

Nu te făli înaintea împăratului, şi nu lua locul celor mari;

7 p orque es mejor que te digan: Sube acá, a que te humillen delante del príncipe a quien tus ojos han visto.

căci este mai bine să ţi se zică:,, Suie-te mai sus!`` decît să fii pogorît înaintea voivodului pe care ţi -l văd ochii. -

8 N o te apresures a litigar; pues ¿qué harás al final, cuando tu prójimo te avergüence?

Nu te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu ştii ce să faci, cînd te va lua la ocări aproapele tău. -

9 D iscute tu caso con tu prójimo y no descubras el secreto de otro,

Apără-ţi pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe faţă taina altuia,

10 n o sea que te reproche el que lo oiga y tu mala fama no se acabe.

ca nu cumva, aflînd -o cineva, să te umple de ruşine, şi să-ţi iasă nume rău care să nu se mai şteargă. -

11 C omo manzanas de oro en engastes de plata es la palabra dicha a su tiempo.

Un cuvînt spus la vremea potrivită, este ca nişte mere de aur într'un coşuleţ de argint. -

12 C omo pendiente de oro y adorno de oro fino es el sabio que reprende al oído atento.

Ca o verigă de aur şi o podoabă de aur curat, aşa este înţeleptul care mustră, pentru o ureche ascultătoare. -

13 C omo frescura de nieve en tiempo de la siega es el mensajero fiel para los que lo envían, porque refresca el alma de sus señores.

Ca răcoreala zăpezii pe vremea secerişului, aşa este un sol credincios pentru cel ce -l trimete: el înviorează sufletul stăpînului său.

14 C omo las nubes y el viento sin lluvia es el hombre que se jacta falsamente de sus dones.

Ca norii şi vîntul fără ploaie, aşa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui. -

15 C on la mucha paciencia se persuade al príncipe, y la lengua suave quebranta los huesos.

Prin răbdare se înduplecă un voivod, şi o limbă dulce poate zdrobi oase.

16 ¿ Has hallado miel ? Come sólo lo que necesites, no sea que te hartes y la vomites.

Dacă dai peste miere, nu mînca decît atît cît îţi ajunge, ca să nu ţi se scîrbească şi s'o verşi din gură. -

17 N o frecuente tu pie la casa de tu vecino, no sea que él se hastíe de ti y te aborrezca.

Calcă rar în casa aproapelui tău, ca să nu se sature de tine şi să te urască. -

18 C omo maza y espada y aguda saeta es el hombre que levanta falso testimonio contra su prójimo.

Ca un buzdugan, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită, aşa este un om care face o mărturisire mincinoasă împotriva aproapelui său. -

19 C omo diente malo y pie que resbala es la confianza en el hombre pérfido en tiempo de angustia.

Ca un dinte stricat şi ca un picior care şchioapătează, aşa este încrederea într'un stricat la ziua necazului. -

20 C omo el que se quita la ropa en día de frío, o como el vinagre sobre la lejía, es el que canta canciones a un corazón afligido.

Ca unul care îşi scoate haina pe o zi rece, sau varsă oţet pe silitră, aşa este cine cîntă cîntece unei inimi în nenorocire. -

21 S i tu enemigo tiene hambre, dale de comer pan, y si tiene sed, dale de beber agua;

Dacă este flămînd vrăjmaşul tău, dă -i pîne să mănînce, dăcă -i este sete, dă -i apă să bea.

22 p orque así amontonarás brasas sobre su cabeza, y el Señor te recompensará.

Căci făcînd aşa, aduni cărbuni aprinşi pe capul lui, şi Domnul îţi va răsplăti. -

23 E l viento del norte trae la lluvia, y la lengua murmuradora, el semblante airado.

Vîntul de miazănoapte aduce ploaia, şi limba clevetitoare aduce o faţă mîhnită. -

24 M ejor es vivir en un rincón del terrado que en una casa con mujer rencillosa.

Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît să locuieşti într'o casă mare cu o nevastă gîlcevitoare. -

25 C omo agua fría para el alma sedienta, así son las buenas nuevas de una tierra lejana.

Ca apa proaspătă pentru un om obosit, aşa este o veste bună venită dintr'o ţară depărtată. -

26 C omo manantial hollado y pozo contaminado es el justo que cede ante el impío.

Ca o fîntînă turbure şi ca un izvor stricat, aşa este cel neprihănit care se clatină înaintea celui rău. -

27 N o es bueno comer mucha miel, ni el buscar la propia gloria es gloria.

Nu este bine să mănînci multă miere: tot aşa, nu este o cinste să alergi după slava ta însuţi. -

28 C omo ciudad invadida y sin murallas es el hombre que no domina su espíritu.

Omul care nu este stăpîn pe sine, este ca o cetate surpată şi fără ziduri.