1 E n el Señor me refugio; ¿cómo decís a mi alma: Huye cual ave al monte ?

La Domnul găsesc scăpare! Cum puteţi să-mi spuneţi:,, Fugi în munţii voştri, ca o pasăre?``

2 P orque, he aquí, los impíos tensan el arco, preparan su saeta sobre la cuerda para flechar en lo oscuro a los rectos de corazón.

Căci iată că cei răi încordează arcul, îşi potrivesc săgeata pe coardă, ca să tragă pe ascuns celor cu inima curată.

3 S i los fundamentos son destruidos; ¿qué puede hacer el justo?

Şi cînd se surpă temeliile, ce ar putea să mai facă cel neprihănit?

4 E l Señor está en su santo templo, el trono del Señor está en los cielos; sus ojos contemplan, sus párpados examinan a los hijos de los hombres.

Domnul este în Templul Lui cel sfînt, Domnul Îşi are scaunul de domnie în ceruri. Ochii Lui privesc, şi ploapele Lui cercetează pe fiii oamenilor.

5 E l Señor prueba al justo y al impío, y su alma aborrece al que ama la violencia.

Domnul cearcă pe cel neprihănit, dar urăşte pe cel rău şi pe cel ce iubeşte silnicia.

6 S obre los impíos hará llover carbones encendidos; fuego, azufre y viento abrasador será la porción de su copa.

Peste cei răi plouă cărbuni, foc şi pucioasă: un vînt dogoritor, iată paharul de care au ei parte.

7 P ues el Señor es justo; El ama la justicia; los rectos contemplarán su rostro.

Căci Domnul este drept, iubeşte dreptatea, şi cei neprihăniţi privesc Faţa Lui.