1 S eñor, tú has sido un refugio para nosotros de generación en generación.

(O rugăciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu.) Doamne, Tu ai fost locul nostru de adăpost, din neam în neam.

2 A ntes que los montes fueran engendrados, y nacieran la tierra y el mundo, desde la eternidad y hasta la eternidad, tú eres Dios.

Înainte ca să se fi născut munţii, şi înainte ca să se fi făcut pămîntul şi lumea, din vecinicie în vecinicie, Tu eşti Dumnezeu!

3 H aces que el hombre vuelva a ser polvo, y dices: Volved, hijos de los hombres.

Tu întorci pe oameni în ţărînă, şi zici:,,Întoarceţi-vă fiii oamenilor!``

4 P orque mil años ante tus ojos son como el día de ayer que ya pasó, y como una vigilia de la noche.

Căci înaintea Ta, o mie de ani sînt ca ziua de ieri, care a trecut, şi ca o strajă din noapte.

5 T ú los has barrido como un torrente, son como un sueño; son como la hierba que por la mañana reverdece;

Îi mături, ca un vis: dimineaţa, sînt ca iarba, care încolţeşte iarăş:

6 p or la mañana florece y reverdece; al atardecer se marchita y se seca.

înfloreşte dimineaţa, şi creşte, iar seara este tăiată şi se usucă.

7 P orque hemos sido consumidos con tu ira, y por tu furor hemos sido conturbados.

Noi sîntem mistuiţi de mînia Ta, şi îngroziţi de urgia Ta.

8 H as puesto nuestras iniquidades delante de ti, nuestros pecados secretos a la luz de tu presencia.

Tu pui înaintea Ta nelegiuirile noastre, şi scoţi la lumina Feţei Tale păcatele noastre cele ascunse.

9 P orque por tu furor han declinado todos nuestros días; acabamos nuestros años como un suspiro.

Toate zilele noastre pier de urgia Ta, vedem cum ni se duc anii ca un sunet.

10 L os días de nuestra vida llegan a setenta años; y en caso de mayor vigor, a ochenta años. Con todo, su orgullo es sólo trabajo y pesar, porque pronto pasa, y volamos.

Anii vieţii noastre se ridică la şaptezeci de ani, iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani; şi lucrul cu care se mîndreşte omul în timpul lor nu este decît trudă şi durere, căci trece iute, şi noi sburăm.

11 ¿ Quién conoce el poder de tu ira, y tu furor conforme al temor que se te debe ?

Dar cine ia seama la tăria mîniei Tale, şi la urgia Ta, aşa cum se cuvine să se teamă de Tine?

12 E nséñanos a contar de tal modo nuestros días, que traigamos al corazón sabiduría.

Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţeleaptă!

13 V uelve, Señor; ¿hasta cuándo ? y compadécete de tus siervos.

Întoarce-te, Doamne! Pînă cînd zăboveşti? Ai milă de robii Tăi!

14 S ácianos por la mañana con tu misericordia, y cantaremos con gozo y nos alegraremos todos nuestros días.

Satură-ne în fiecare dimineaţă de bunătatea Ta, şi toată viaţa noastră ne vom bucura şi ne vom veseli.

15 A légranos conforme a los días que nos afligiste, y a los años en que vimos adversidad.

Înveseleşte-ne tot atîtea zile cîte ne-ai smerit, tot atîţia ani cît am văzut nenorocirea!

16 M anifiéstese tu obra a tus siervos, y tu majestad a sus hijos,

Să se arate robilor Tăi lucrarea Ta, şi slava Ta fiilor lor!

17 y sea la gracia del Señor nuestro Dios sobre nosotros. Confirma, pues, sobre nosotros la obra de nuestras manos; sí, la obra de nuestras manos confirma.

Fie peste noi bunăvoinţa Domnului Dumnezeului nostru! Şi întăreşte lucrarea mînilor noastre, da, întăreşte lucrarea mînilor noastre!