1 M ejor es un bocado seco y con él tranquilidad, que una casa llena de banquetes con discordia.

Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -

2 E l siervo prudente prevalecerá sobre el hijo sin honra, y con los hermanos participará de la herencia.

Un argat cu minte stăpîneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.

3 E l crisol es para la plata y el horno para el oro, pero el Señor prueba los corazones.

Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. -

4 E l malhechor escucha a los labios perversos, el mentiroso presta atención a la lengua detractora.

Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -

5 E l que se mofa del pobre afrenta a su Hacedor; el que se regocija de la desgracia no quedará sin castigo.

Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. -

6 C orona de los ancianos son los hijos de los hijos, y la gloria de los hijos son sus padres.

Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor, şi părinţii sînt slava copiilor lor. -

7 N o convienen al necio las palabras elocuentes; mucho menos al príncipe los labios mentirosos.

Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -

8 T alismán es el soborno a los ojos de su dueño; dondequiera que se vuelva, prospera.

Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. -

9 E l que cubre una falta busca afecto, pero el que repite el asunto separa a los mejores amigos.

Cine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -

10 L a reprensión penetra más en el que tiene entendimiento que cien azotes en el necio.

O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. -

11 E l rebelde sólo busca el mal, y un cruel mensajero se enviará contra él.

Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. -

12 M ejor es encontrarse con una osa privada de sus cachorros, que con un necio en su necedad.

Mai bine să întîlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui. -

13 A l que devuelve mal por bien, el mal no se apartará de su casa.

Celui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa. -

14 E l comienzo de la contienda es como el soltar de las aguas; deja, pues, la riña antes de que empiece.

Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -

15 E l que justifica al impío, y el que condena al justo, ambos son igualmente abominación al Señor.

Cel ce iartă pe vinovat şi osîndeşte pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. -

16 ¿ De qué sirve el precio en la mano del necio para comprar sabiduría cuando no tiene entendimiento ?

La ce slujeşte argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?... Dar n'are minte. -

17 E n todo tiempo ama el amigo, y el hermano nace para tiempo de angustia.

Prietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate. -

18 E l hombre falto de entendimiento se compromete, y sale fiador a favor de su prójimo.

Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -

19 E l que ama la transgresión, ama la contienda; el que alza su puerta, busca la destrucción.

Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -

20 E l de corazón perverso nunca encuentra el bien, y el de lengua pervertida cae en el mal.

Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. -

21 E l que engendra un necio, para su tristeza lo engendra, y el padre del necio no tiene alegría.

Cine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -

22 E l corazón alegre es buena medicina, pero el espíritu quebrantado seca los huesos.

O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. -

23 E l impío recibe soborno bajo el manto, para pervertir las sendas del derecho.

Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. -

24 E n presencia del que tiene entendimiento está la sabiduría, pero los ojos del necio están en los extremos de la tierra.

Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. -

25 E l hijo necio es pesadumbre de su padre, y amargura para la que lo dio a luz.

Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l -a născut. -

26 C iertamente no es bueno multar al justo, ni golpear a los nobles por su rectitud.

Nu este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -

27 E l que retiene sus palabras tiene conocimiento, y el de espíritu sereno es hombre entendido.

Cine îşi înfrînează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -

28 A un el necio, cuando calla, es tenido por sabio, cuando cierra los labios, por prudente.

Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.