1 H astiado estoy de mi vida: daré rienda suelta a mi queja, hablaré en la amargura de mi alma.

M'am desgustat de viaţă! Voi da drum slobod plîngerii mele, voi vorbi în amărăciunea sufletului meu.

2 L e diré a Dios: “No me condenes, hazme saber por qué contiendes conmigo.

Eu zic lui Dumnezeu:, Nu mă osîndi! Arată-mi pentru ce Te cerţi cu mine!

3 “ ¿Es justo para ti oprimir, rechazar la obra de tus manos, y mirar con favor los designios de los malos ?

Îţi place să chinuieşti, să dispreţuieşti făptura mînilor Tale, în timp ce faci să-Ţi strălucească bunăvoinţa peste sfatul celor răi?

4 “ ¿Acaso tienes tú ojos de carne, o ves como el hombre ve ?

Oare ai ochi de carne, sau vezi cum vede un om?

5 “ ¿Son tus días como los días de un mortal, o tus años como los años del hombre,

Zilele Tale sînt ca zilele omului, şi anii Tăi ca anii lui,

6 p ara que andes averiguando mi culpa, y buscando mi pecado ?

ca să cercetezi fărădelegea mea şi să cauţi păcatul meu,

7 “ Según tu conocimiento ciertamente no soy culpable; sin embargo no hay salvación de tu mano.

cînd ştii bine că nu sînt vinovat, şi că nimeni nu mă poate scăpa din mîna Ta?

8 “ Tus manos me formaron y me hicieron, ¿y me destruirás ?

Mînile Tale m'au făcut şi m'au zidit, ele m'au întocmit în întregime... Şi Tu să mă nimiceşti!

9 “ Acuérdate ahora que me has modelado como a barro, ¿y me harás volver al polvo ?

Adu-Ţi aminte că Tu m'ai lucrat ca lutul; şi vrei din nou să mă prefaci în ţărînă?

10 “ ¿No me derramaste como leche, y como queso me cuajaste?

Nu m'ai muls ca laptele?

11 “ ¿No me vestiste de piel y de carne, y me entretejiste con huesos y tendones?

M'ai îmbrăcat cu piele şi carne, m'ai ţesut cu oase şi vine;

12 “ Vida y misericordia me has concedido, y tu cuidado ha guardado mi espíritu.

mi-ai dat bunăvoinţa Ta şi viaţa, m'ai păstrat cu suflarea prin îngrijirile şi paza Ta.

13 “ Sin embargo, tienes escondidas estas cosas en tu corazón, yo sé que esto está dentro de ti:

Iată totuş ce ascundeai în inima Ta, iată, ştiu acum, ce aveai de gînd:

14 s i pecara, me lo tomarías en cuenta, y no me absolverías de mi culpa.

că, dacă păcătuiesc, să mă pîndeşti, şi să nu-mi ierţi fărădelegea.

15 “ Si soy malvado, ¡ay de mí!, y si soy justo, no me atrevo a levantar la cabeza. Estoy harto de deshonra y consciente de mi aflicción.

Dacă sînt vinovat, vai de mine! Dacă sînt nevinovat, nu îndrăznesc să-mi ridic capul, sătul de ruşine şi cufundat în ticăloşia mea.

16 “ Si mi cabeza se levantara, como león me cazarías, y mostrarías tu poder contra mí.

Şi dacă îndrăznesc să -l ridic, mă urmăreşti ca un leu, mă loveşti cu lucruri de mirat,

17 “ Renuevas tus pruebas contra mí, y te ensañas conmigo; tropas de relevo vienen contra mí.

Îmi pui înainte noi martori împotrivă, Îţi creşte mînia împotriva mea, şi mă năpădeşti cu o droaie de nenorociri.

18 “ ¿ Por qué, pues, me sacaste de la matriz? ¡Ojalá que hubiera muerto y nadie me hubiera visto!

Pentruce m'ai scos din pîntecele mamei mele? O, de aş fi murit, şi ochiul să nu mă fi văzut!

19 “ Sería como si no hubiera existido, llevado del vientre a la sepultura.”

Aş fi ca şi cum n'aş fi fost, şi din pîntecele mamei mele aş fi trecut în mormînt!

20 ¿ No dejará El en paz mis breves días ? Apártate de mí para que me consuele un poco

Nu sînt zilele mele destul de puţine? Să mă lase dar, să plece dela mine, şi să răsuflu puţin,

21 a ntes que me vaya, para no volver, a la tierra de tinieblas y sombras profundas;

înainte de a mă duce, ca să nu mă mai întorc,

22 t ierra tan lóbrega como las mismas tinieblas, de sombras profundas, sin orden, y donde la luz es como las tinieblas.

în ţara întunerecului şi a umbrei morţii, în ţara negurii adînci, unde domneşte umbra morţii şi neorînduiala, şi unde lumina este ca întunerecul!``